Page 30 - 1930-07

BARBU THEODORESCU: CASA ROMENA N. IORGA 417

ţia durează de mult, poate chiar din aceste tim­ gini”, de origină grec. Averea ei servi, lăsată prin
puri. când licenţiatul ieşan N. lorga. ..un adevă­ testament, la întemeierea şi susţinerea colegiului
rat fenomen”, cum îl numeau profesorii săi. adânc grecesc.
cunoscător al culturii clasice, studia arhivele Fra- Tot aici se află şi mormântul lui Zotu Ţigara,
rilor, unde. după cum spune : ..am petrecut atâtea primul bărbat al Măriei, iar această biserică va fi
ceasuri plăcute din viaţa mea, în chiliile Francis­ ajutată şi de darurile lui Matei Basarab.
canilor. cu ferestrele deschise asupra unui petec începând războiul, profesorul lorga n a mai vă­
verde de grădină în care înfloresc alb cei dintâiu zut Veneţia până n 1922, iar ideea de a face un
caişi, pe când ciorchine de flori roşii atârnă din institut românesc in acest oraş nu-1 părăsi, până
balcoanele caselor din faţă”. Pe atunci poate că se când in 1928 reuşi să-şi realizeze gândul.
gândea mai mult la documentele sale care ii vor da Bătrânul pensionar român d. Emest Marin, fost
pentru un moment numirea de „lorga document”. muzicant in armata română timp de 35 de ani. tot­
Mai târziu, liniştea oraşului, farmecul său unic. deauna gata de a alerga pentru ţara căreia şi-a în­
viaţa rămasă ca odinioară, bogăţia de artă şi trecut, chinat cariera sa. om subţire, având surâsul şi glu­
iubirea oraşului unde fiecare colţ de „caile”, canal ma pe buze. găsi de vânzare in „Campo Santa Fos-
ori de palat, păstrează în el şi pe el vechi amintiri. ca No. 2214" câteva camere. Din acest moment

Casa românească din Veneţia ln curtea casei din Veneţia unde a locuit ca student,
acum patruzeci de ani, d-1 Niculae lorga
l-au atras din ce în ce mai mult, iar in 1914 se ex­ profesorul lorga a fost preocupat de strângerea
primă clar : banilor pentru a se vedea stăpân pe întreg palatul.
„Astăzi colegiul, cu splendida-i sală de adunare Din venitul conferinţelor sale, din donaţii parti­
a comunităţii ortodoxe, e pustiu, de mult timp. şi culare. din lista ziarului „Universul”, din darul mă­
mă intreb dacă o înţelegere intre Statul român şi rinimos şi neprecupeţit al Băncii Naţionale, din
Eforia bisericii n'ar putea aduce transformarea lui bunăvoinţa Ministerului de Industrie şi Comerţ,
intr'un asii pentru tinerii din amândouă naţiile cari precum şi din modestul buget al Institutului Sud-
vin la Veneţia spre a face in acest admirabil mediu Est-European. profesorul lorga. in calitate de con­
studii de artă". ducător al acestui institut, devine proprietarul pa­
E vorba de colegiul grecesc de pe lângă biserica latului Correr. cumpărat in timp de un an dela di­
„San Giorgio dei Greci”, care s’a ridicat din bani feriţi proprietari.
româneşti. Maria, fata lui Petru Şchiopul, s a mă­ Palatul Correr a aparţinut vechii familii cu acest
ritat cu Polo Minio. nobil veneţian. care. in 1609 nume ce a întemeiat şi muzeul Civico din piaţa San
fiind numit consilier al guvernului Cefaloniei. pă­ Marco, zidit înainte de 1600, format din două etaje
răseşte Veneţia. Această Maria a fost înmormân­ şi mezzanin. Din această clădire numai primul etaj
tată în biserica „San Maffio” din Murano. în si­ nu e proprietatea d-lui lorga, ce are intrarea sepa­
criul răposatei „Marieta Perota", mătuşa sa. Una rată. fiind cu totul izolat de restul clădirii. Palatul
din fetele ei. „Păuna", se mărită cu „Toma Filan- se află aşezat intr'o piaţă numită Santa Fosca. du-