Page 34 - 1930-07
P. 34
BARBU THEODORESCU: CASA ROMENA N. IORGA 421
O altă cameră de dormit
prahoveni. în Aprilie 1930. în numele studenţimii de lire pe zi (in loc de vre-o şaizeci sau o sută la
române şi a fost făcută la stăruinţa studentului Pal- hotele), cu permis dela Institut (Str. Banu Mără
tin Munteanu. Marea placă de marmoră a fost cum cine No. 1.,). Pot fi găzduiţi, orientaţi şi conduşi.
părată din banii excursioniştilor Universităţii Popu O spun spre ştiinţa publică. O ctitorie româ
lare din Vălenii de Munte şi zidirea s'a făcut de nească s'a îndeplinit şi sunt mândru că am făcut-o".
cel care semnează aceste rânduri în prezenţa auto Odată terminată de mobilat şi reparat, sub în
rităţilor locale, a excursioniştilor şi a d-lor miniştri : grijirea consulului nostru onorar d. Bombardella.
Titulescu. Mironescu, Lugojanu şi Savel Rădule- un avocat făcând parte dintr'o veche familie ve-
scu. în ziua de 24 August 1930. neţiană, cu atâta iubire de ţara pe care o serveşte
Scopul pentru care a fost făcut acest institut a fără odihnă şi cu mult devotament, in parte şi de
fost scris chiar de d-1 prof. N. Iorga într’un arti subsemnatul, întotdeauna avându-se în vedere sfa
col din ..Neamul Românesc”: turile şi scopurile profesorului Iorga. Casa Romena
Casa noastră dela Veneţia. Două linii Rador au şi-a serbat inaugurarea în ziua de 2 Aprilie 1930.
anunţat că avem. că Institutul sud-est european al Abia debarcat în Europa, după vizita făcută Româ
mieu are — are pentru toţi cari pricep o casă la nilor din Statele-Unite. profesorul Iorga soseşte in
Veneţia, o casă de douăzeci şi cinci de odăi care Veneţia in ziua de 1 Aprilie însoţit de d-na Iorga
se chiamă un Palat, un vechiu şi frumos palat. fiind primit oficial in gară de autorităţi. In aceeaş
Din veniturile Institutului însuşi, din darurile zi primeşte vizita Contelui Pietro Orsi, istoric de
bine întrebuinţate, dela ziarul „Universul" până la seamă, fost primarul oraşului, actual preşedinte al
al Băncii Naţionale, aşa de bogat, palatul Româ societăţilor de cultură din Veneţia, care îi donează
niei, singurul palat strein in Veneţia. s‘a cumpărat. opera lui P. Molmenti din partea acestor societăţi.
Studenţii aleşi pot veni pentru cercetări in ar Seara, ţine o conferinţă despre originile Veneţiei
hive. Absolvenţi ai Academiei de Comerţ se pot şi raporturile ei cu România. Rar un conferenţiar
pregăti mai departe. are prilejul să vorbească în faţa unui public mai
Cei ieşiţi din şcoli de meserii pot învăţa sculptura ales. mai ascultător decât acela care era în sala
în lemn, dantele, lucrul sticlei, specialităţi glorioase Ateneului Vcneto, trecând de 1500 de persoane.
ale Veneţiei. Puţinii români din sală nu pot uita acele clipe. Cu
Călători culţi şi cuviincioşi, capabili de a respecta câteva săptămâni mai înainte, în aceeaş sală, cineva,
Casa şi de a onora ţara. pot fi găzduiţi cu douăzeci destul de interesat, era neîncrezător în drepturile
