Page 35 - 1930-07
P. 35
472 B O A B E D E G R Â U
Din seara inaugurării (2 Aprilie 1930)
noastre. Bucuria Românilor era mare. fiindcă atunci Inaugurarea casei româneşti din Veneţia are o
erau numai câteva persoane, acum nici-un loc li mare importanţă, fiindcă in mod oficial au luat
ber. atunci vorbea o voce gângavă şi lipsită de con parte reprezentanţi ai autorităţilor Statului şi ai
vingere, prestanţă şi adevăr ; acum. fără a forţa culturii italiene, fiindcă mai toate ziarele au consa
bunul simţ. adevărul ştiinţific, fără a întuneca crat pagini întregi Ţării şi lui Nicolae Iorga
frunţile, fără a pregăti nimic şi fără a primi vre-un („Corriere della Sera". ..II popolo d’Italia”, „La
ban. un om se impunea prin statura de împărat de Stampa". „II giomale d'Italia”. „Gazzetta del po
odinioară, prin privirea în care trăeşte o întreagă pota”, „II popota di Roma”. „Gazzetta di Venc-
lume de speranţe, prin vocea ce nu cunoaşte obo zia”, „Gazzettino”, „Messaggero”, „Ambrosiano”,
seala şi sforţarea, prin gestul ce subliniază vorba, „Italia". „Veneto”, „Nazione”, „Nuovo Giornale",
prin marea putere de exteriorizare a simţimântului. „Resto del Carlino”. „Lavoro Fascista”. „Provin
prin felul larg de a privi şi prin bogatele sale cu cia di Padova” etc.), fiindcă in palatul Correr şi-a
noştinţe; iar prin el cucerea simpatii o întreagă ţară. dat întâlnire in acea seară tot ce are mai select Ve
Dreptatea noastră, nu cerută, nu dorită, nu cum neţia. devenind în acel moment centrul de cultură
părată. £ra vădită prin vorbe simple şi impusă prin al oraşului în care strălucea un român : Nicolae
caracterul nobil şi loial şi prin renumele de savant Iorga.
mondial al lui Nicolae Iorga. ce vorbea „nu pentru Iată acum şi cuvântarea sa în traducere :
socoteli diplomatice, ci pentru suflete, pentru su „Casa ale cărei frumoase uşi, dovadă de vechie *
fletul fără de care o societate nu există...” artă veneţiană, se deschid astăzi, nu e un adăpost
A doua zi seara a avut loc inaugurarea, şi fără pentru tinerii cari vin aici pentru a studia şi cărora
nici-o exagerare, a fost cea mai reuşită şi impună Patria, ţară de vechi tradiţii culturale, le oferă tot
toare propagandă făcută dela războiu în Italia. Au confortul necesar, nu e nici un palat al oamenilor
luat parte reprezentantul guvernului, al ministerelor fără ocupaţie cari caută în străinătate posibilităţi
de Externe şi Instrucţie, deputaţii şi senatorii lo inedite pentru a înlocui tristul gol din inima tar ;
cali. autorităţile locale, rectorii a cinci Universităţi, nu e nici punctul de atracţie al banalilor turişti cari
reprezentanţii tineretului fascist, etc. vin a sgâi ochii ascultând sfaturile precise ale unui
A luat cuvântul directorul institutului, d-1 prof. ghid oarecare. înaintea monumentelor de unde apoi
Iorga. a cărei cuvântare o dăm mai jos. apoi au adevăratul secret fuge. E mai intâiu o dovadă de
răspuns autorităţile. mulţumire. Veneţia intră în istoria noastră de lupte