Page 36 - 1930-07

BARBU THEODORESCU: CASA ROMliNA N. IORGA 423

şi suferinţe, prin aceea că este naţiunii noastre pe lului al XVII-lea. ascultând lecţiile unui Antonio
ţărmurile Dunării, de atâtea ori inroşite de cel mai de Acqua. putând să scrie o istorie a întregii sale
curat sânge, sacrificată pentru apărarea culturii naţiuni. întâia istorie naţională in Europa, adunată
creştine şi a ordinei romane, sprijinul, fie chiar din documente, înaintea criticei lui Benedettini de
numai prin marile încurajări, pe care le dedea sfor­ Francia. şi din cântecele populare. De aici. pe drept
ţărilor noastre niciodată epuizate. cuvânt putem fi mândri de a o înscrie în perioada
Când Ştefan cel Mare. Domnul Moldovei, demn stilului veneţian, se inaugură la Bucureşti, pe baza
de a fi intitulat de papa tradiţiei învăţământului
Sixt al IV-lea. atlet al padovan o şcoală supe­
creştinătăţii, ţinea sus rioară care este leagă­
steagurile crucii romane. nul facultăţii noastre de
In f a ţ a cuceritorului filozofie. Şi pe vastul te­
Constantinopolului. Ma- ritoriu al bogatului dom­
homed al Il-lea. care nu nitor inspiraţia unora
putea fi incă stăpânito- sculptă cu o nesfârşită
rul bogatelor noastre văi iubire strălucitoarele co­
şi al frumoaselor noastre loane şi. atârnând dea­
plaiuri, ambasadorii săi supra livezilor pline de
veneau aici pentru a face viaţă şi râuleţelor lim­
cunoscut cât ..lupta cu pezi. balcoanele splen­
mintea şi cu braţul” dide ale Renaşterii ve-
domnitorul lor : stăteau ncţiene. Şi mai târziu,
acolo, lângă San Mose în secolul următor, stu­
O ncunl* ioatncu.1 înaintea Cetei roeeineftl din Veneţia
gândind cu durere la denţi români, vreo 20.
pericolul depărtatei lor patrii. Când. prin lipsa stăteau aici şi copiii de negustori români din Mol­
prietenilor, prin clătinarea Ungariei regale şi prin dova lângă cei de aici. învăţau limba aşa de dulce
părăsirea Poloniei-jagellonice. războiul sfânt fu în­ care pare mai intâiu de toate un reflex al frumoa­
trerupt. nu fără a ne afirma, noi singuri în Orientul sei naturi...
creştin european, dreptul nostru Dar aceasta, nici cămin şi nici
la o viaţă liberă neinfluenţată de hotel, ci asii pentru intelectuali, e
otomanismul islamic, când mâi­ închinată altor scopuri. Veneţia
nile obişnuite sâ poarte spada nu e un oraş care să fie cunoscut
însângerată, se domoleau, către intr’o săptămână de vizite gră­
frumuseţile profund simţite ale bite ce sfârşesc prin cumpărături
operelor de artă ale poeţilor stră­ dela fabricile, de altfel demne de
buni, o prieteni veneţieni. se ’n- orice atenţie, de sticlărie şi dan­
toarseră toţi acei mari domnitori tele. E aici un suflu gingaş, com­
cari căutau in operele de artă o plex. obişnuit a vorbi numai în
mângâiere că nu mai puteau intimitate, mai mult. oamenilor
urma ţinta lor războinică. înţelegători...
Aşa Neagoe. întemeietorul Veneţia educatoare, acesta e
necropolei dela Argeş, alături de un concept de care noi Românii
care în vechiul sanctuar al bise­ suntem mândri de a-1 avea pe
ricii domneşti cu mormintele pri­ deplin întâii, aşteptând ca şi alţi»
milor domni medievali, sclipeau să vină prin acea înţelegere de
in umbra secolilor podoabele de admiraţie serioasă şi nobilă, aici
aur datorite unei arte franco-ita- mai mult decât în oricare alt oraş.
liene. tot aşa crudul dar piosul Noi. caşi Veneţia, ţară dis­
Alexandru Lăpuşneanul. noul preţuită de barbarii avizi, am
arhanghel creştin cu încruntata simţit nevoia de a ne constitui în-
privire şi cu sufletul mare. Mi- tr'o liberă comunitate politică
hai munteanul, aşa in sfârşit cel sub juzi şi duci. păstrând ade­
mai larg dintre toţi monarhii Orientului, după dispa­ renţa teoretică a imperiului, noi. ţărani uniţi în-
riţia Cesarilor bizantini. Constantin Brâncoveanu. tr un mănunchiu trainic, şi voi, locuitori ai unui oraş
destinat de o crudă soartă, de a fi martirul credinţei zidit ..intre singurele adăposturi ale valurilor”. Vor
noastre comune. Sub el, mulţumită sfaturilor unui veni aici ai noştri, vor locui în aceste camere pline
om de mare talent şi el victimă a tiraniei turceşti şi de amintirile trecutului, vor contempla dela largile
înscris în martirologia creştinătăţii Orientului. Con­ ferestre roşul întinselor acoperişuri şi largul ori­
stantin Cantacuzino, acel descendent al domnitorilor zontului.
bizantini, care venea la Padova. pela sfârşitul seco­ Se vor scobori în cele mai frumoase strade din