Page 37 - 1930-07
P. 37
434 B O A B E D E G R Â U
lume şi vor rămâne ore întregi înaintea pietrelor în prea mică subvenţie publică a Institutului care şi-a
care e încorporat zeul frumuseţei eterne. Şi. când sacrificat pentru acest scop bugetul său pentru ani
se vor reîntoarce în patrie, vor duce cu ei câte ceva întregi. Dar. trăeşte încă prin meritul prietenului
din Veneţia, după cum sper că puţin din buna şi meu. Consulul Bombardella. al unui artist al d-voa-
cinstita noastră viaţă rurală se va răspândi din fa stră, fost ofiţer in armata noastră, d. Marin, arhi
ţada surâzătoare a acestei case. unde din când în tectul de mare talent d. Rossato. al primilor noştri
când vi se va prezenta ceeace produce bogatul no elevi, laureaţi ai Universităţii mele din Bucureşti.
stru pământ şi ceeace iese din simţirea simplă a ar Barbu Thcodorescu şi Valeriu Papahagi. Uşile
tei populare, din aceste strălucitoare scoarţe de o sunt deschise : să intre lumină .
interpretare arhaică a naturii româneşti şi din în Astăzi. în Veneţia, avem centrul nostru de res
ţelegerea cărturărească a artiştilor noştri. piraţie românească şi culturală. Avem prietenii
Şi cărţile noastre vor fi la dispoziţia cărturarilor noştri.
voştri cari mai mult decât odată trebue să spue : Dar mai presus e cunoscut un nume ce a devenit
..dar aceasta e limba noastră, aceea din Veneţia veneţian : il proffessore Nicola lor ga. II cunosc
sau aceea din Friul”. foştii arhivari de acum 40 de ani : îl cunoaşte pu
Erau odată aici depozite de mărfuri, depozite de blicul conferinţelor dinainte de războiu şi de după
bogăţii străine. Acum acest depozit românesc dr războiu. îl cunosc societăţile culturale al căror
bogăţii sufleteşti, e venit. întâiul, pentru un folo membru este. îl cunoaşte Madona lui Bellini ori
sitor schimb de mărfuri spirituale. Assunta Iui Tiziano pe care de atâtea ori le-a ad
Tuturor acelora cari m au ajutat aduc astăzi viile mirat ; il cunosc toţi ca un mare orator, ca un sa
mele mulţumiri. Aici. în proprietatea institutului vant cu renume mondial: îl cunosc ca un mare prie
Sud-Est-European. România Orientului şi nu a Bal- ten al Italiei. De aceea il proffessore lorga a deve
canului a unor geografi de-ai voştri, trăeşte prin nit un cetăţean al Veneţiei cu locuinţa în Santa
darul Băncii Naţionale a României, al Ministeru Fosca.
lui de Comerţ, al marelui ziar „Universul”, dintr'o BARBU THEODORESCU
Canal Grande