Page 44 - 1930-07

C R O N I C A 4 3 1

rit lumea de demult, cu geometria sfântă şi cu mădularele de bastră, vreo corabie parcă ruginită de alge şi de văpsea ve­
piatră. De pe câte un mal, care trebuc să acopere şi el ră­ che sau forfota cochetă a sutelor de costume, plimbate ca
măşiţe de pe vremea când Elenii se rugau în aceste para­ să fie văzute, de ici colo. Un aparat de radio îşi deschide
gini cu lâne de aur la zeii vorbitorul pc o fereastră. în
lor marmorecni din Mcditc- seara liniştită. Pe pereţi sunt
rana. se arată pe neaşteptate cadre cu vederi marine sau
intr'un fund desgropat pavi­ cu reproduceri de mari opere
mentul îmbrăcat cu lespezi de artă. Dedesupt. ca o te­
şi cu roji de temelii de co­ melie de istorie, se organi­
loane, al unei clădiri păgâ­ zează un lapidarium, cu toa­
ne. Alţii au săpat. Tafrali. te descoperirile arheologilor
Sauciuc Săveanu, dar nume­ ştiinţifici sau ai norocului.
le lui Pârvan răsună peste Ceeace-mi place însă mai
lucrul lor ca de la sine înţe­ mult e ciclul de conferinţe,
les. Universitatea populară pus sub vraja accluiaş nume
înfiinţată anul acesta la Studiul şi lauda Mării au în­
Mangalia nu putea să sc ceput acum doi ani, mai la
cheme mai bine. E un nume Miazăzi, in golful Balcicu-
care arată spre trecut, dar îl lui. El urcă încet ţărmul, ca
şi leagă de toate speranţele o încărcătură de serbare, cu
nebune ale prezentului, ca c toate steguleţele pe funii.
cataramă antică de bronz, a Astăzi e ancorat la Manga­
unui luptător. lia. mâine îşi va indrepta
A lucrat aici. in acest sat prova spre Miazănoapte.
mai mare. de 2—3000 de su­ Mai văd incâ. din scara des­
J
flete. mai de mult fosta Fun­ chiderii ciclului, pc Marea
Robert Joci — fridiric Mistral (1830—1914)
daţie Culturală Principele de noapte, care nu era de­
<Je p* rop«U .GlnJlikl*
Carol. Ea a pus începutul cât un gol şoptitor. luminile
şi orice istoric al propagandei culturale nu mai poate orăşelului nostru tot mai jos in apă. iar in faţă Constanţa.
s'o lase neamintită. Propaganda culturală, de altminteri, e Îmbrăcată in pietre scumpe, ieşindu-ne in 'întâmpinare din
greşit zis. Chiar în general, expresia nu e din cele mai fe­ adâncuri, torpiloarelor şi canonierelor. Vom cuceri-o intr o
ricite. Organizaţiile consti­ şi pe ea!
tuite cu scopuri asemănătoare
nu trebuc să facă. e prea pu­ MISTRAL.— Câţi dintre
ţin ! propagandă pentru cul­ scriitorii, sau fie şi numai
tură, d cultură propriu zisă. dintre cititorii vremii noastre
imprăştiere cu două mâini in îşi mai aduc aminte de acest
brazdele pregătite de pro­ volum de ..Versuri", urmat
paganda individuală, a de un altul de „Traduceri",
grăunţelor minunate. Pe ur­ scos la Iaşi. in 1890, de ti­
mele vechi, oprite de ceeacc pografia naţională ? Autorul
a făcut pe cronicarul Mi- era un poet al Junimii. Um­
ron Costin să vadă că nu brit de pe atunci, iar azi
vremile sunt sub cârma stins cu totul, sub strălucirea
omului, a bietul om sub dc sori de întâia mărime a
vremi, a călcat de curâno lui Alecsandri şi Eminescu.
Direcţia Educaţiei Poporu­ bietul A. Naum. de un ro­
lui. Lucrul era cu atât mai mantism academic, rătâdt in
uşor cu cât aceiaşi oamet cadenţe care-i erau străine
s au nimerit intro parte şi în şi legănat, fără ameţeală, in­
alta. Era vorba de o simplă tre Boileau şi Victor Hugo!
reluare, de o punere pe pă­ Cel puţin elevii dc liceu ar
mânt a pasului spânzurat de trebui să afle insă că pot
ani de zile în aer. Ceeacc a întâlni la el. intro transpu­
ieşit e vrednic de amintit nere veştedă dar cinstită.
Mistral-A lecsandri
Una din cele mai frumos placb«t» tic brona Han picdatA dc daU«f*tla romlnl „Arta poetică", cu toate cele
aşezate case la Mare. deasu­ Comitetului Mrhlriloi centenarului natru cânturi ale ei: „Za-
pra plajei, adăposteşte căminul cultural „V. Pârvan . Biblio­ darnic se gândeşte sumeţul autor. Ca versurilor artă
teca c bine înzestrată. Cititorii stau pe verandă, in adierea atinge-va uşor: Pe Parnas, însuflare din cer când na avut.
sărată, şi când ridică ochii de pe fol au Înainte zarea al­ Când steaua vieţii sale poet nu l-a făcut. In strâmta sa gân­