Page 45 - 1930-07

4 3 3 B O A B E D E G R Â U

dire el veşnic va fi sclav : E surd pentru el Febus, Pegaz c poştale, pe care a găzduit-o numai câteva zile. Ea avea la
cu nărav". Cest en vain qu'au Parnasse un temeraire au- intâia privire infâţişarea internaţională, de aşteptat la o pu­
teur Pense de l'art des vers attcindre la hauteur... Dans son nere la un loc a acestor bucăţele dc hârtie colorată care dau
genie etroit il est toujours captif; Pour lui Phoebus est sourd. aripi scrisorilor şi le poartă cu iuţeală de porumbei călători
et Pegase est r£tif. peste orice graniţe, dc uscat sau de oceane. La o privire mai
Către unui din intân poeţi pe cari i-am citit şi cari mă is­ de aproape era altfel.
piteau dintr’o bibliotecă veche dc familie, intre Dante şi Nu mâ opresc la măreaţa colecţie Mateescu. numai capete
George Sand, Creangă şi Bălcescu, Sihleanu, liră de argint, de bou. de Cuza şi de prinţ Carol din emisii distruse pentru
şi Ion Chica, negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretli­ totdeauna de focul Otetehşanului. Nu e vorba numai dc
curi. m a îndreptat ultimul număr al „Gândirii", cu medalio­ mărci stampilate, fie şi filatelic, astfel încât atât cercul de cer­
nul ei de Robert Joel pe copertă. Am deschis iară cartea de- neală cu toate datele, cât şi filigrana să rămână curate, dar
acum patruzeci de ani, in care, băiat de opt, scandam de foi intregi, aşa cum au ieşit din teasc, neintrebuinţate.
cântând şcolăreşte, versuri din Mistral Alecsandri, premiatul Ele au fost descoperite intro ladă a unui mare Cantacuzino,
la Montpellier al Gintci Latine, murise de câţiva ani ; bătrâ­ suferind tot prin Sinaia de acceaş patimă, şi care a trecut-o
nul, destul de verde, invietorul provensalei, trăia incâ. Mă intreagâ proprietarului dc astăzi al colecţiilor, in schimbul
mişcăm printre aceste şi alte fapte, de istorie literară, neştiu­ ridicării unui zid de împrejmuire la un loc. in preţ de 16.000
tor atunci şi senin, ca un inycr prin aripile agăţate de umeri de lei de pe vremuri. El nu i-a trecut atunci numai lada. ci
ale versurilor din Mirclo şi Cântecul Magaliei: „O, Ma- in acelaş timp şi cel mai dureros episod al istoriei filatelici
gali, in astă sură. La ferestuicâ de te-oi pleca, Din tamburină româneşti. La începutul ei stă acel foc al Otetelişanului, de
şi din vioară, Cântecul meu l-ai asculta : Vântul s'a dus, iu­ care am amintit.
bita mea I Stelele n cer vor străluci. Dar galbene vor dispărea Imbolnăvindu-se şi murind de oftică un copil al Otetelişa-
Pe tine cum te vor zări!'' In volumul, „Jocuri florale din nului, care avea prin înalta lui slujbă in pază toate vechile
Provenţa. Serbările latine internaţionale dela Forcalquier şi emisii de mărci ale ţării, el a crezut că trcbuc sâ ardă tot din
Gap. Mai 1882, se găseau şi aceste rânduri: „Cu ritmul şi casă. Nu i-au ajuns insă paturile şi mesele, aşternu-
cadenţa lor, traducerile din Toboşarul dela Arcoli şi din turile şi perdelele. Cu o func îndurerată de om lovit in inimă
Mircio, de Frcderic Mistral, au adus traducătorului român şi de profilactic amator, a aruncat in cele din urmă aceloraşi
din 1882, la jocurile florale din Forcalquier, pana de aur ira- flăcări săltare şi rafturi intregi de mărci.
podobită cu briliante Saint Maime, dată de Ateneul din For- Pentru filatelie a căzut atunci o pânză neagră intre tre­
caiquicr şi dc Felibrigiul Alpilor. Primind acest premiu, pe cutul nostru fraged de circulaţie poştală francată, începând
care a binevoit sâ-1 ducă laureatului in România, d-1 Alec­ cu capul de bour. al Moldovei dela 1858, şi epoca mai nouă
sandri a zis atât de măreţ: „Ca să traduci Mireille iţi tre- din jurul lui 1880. Abia scântei, ca nişte fluturi scăpaţi din
buc o pană de aur". Fragmentul era reprodus in franţuzeşte foc, mai luminează marele gol de treizeci de ani. Sunt măr­
şi mâ opream la el. fără sâ-1 pricep, ca la o poartă care m ar cile adunate de străinii filatelişti şi care ni se întorc uneori,
fi scos la casa lui Mistral. Astăzi, când sărbătorirea sutei de la vre-o vânzare din Europa sau din alt continent, unde sun­
ani dela naştere a indreptat spre acele locuri scriitori din tem faţă.
toate părţile (din România Ovid Densuşianu, Nichifor Crai­ Vreau să vorbesc mai ales de altceva. Sibiul m‘a uimit şl
nic. Cezar Petrcscu. Pamfil Şeicaru). il amintesc, ştiindu-l pe mine. filatelist din alt secol, cu rama de cultură in care
de toţi uitat, ca o datorie. El Împrospătează o dată şi un preocuparea aceasta de anticar născut la 1840, odată cu in­
nume, care nu mai au pentru noi decât această valoare a tâia marcă poştală, de obârşie engleză, poate să se arate şi
amintirii. Articolele ieşite, dintr'o scurtă inflâcârare de ca­ să se organizeze. One a urmărit acolo istoria regimentului
lendar, sună anacronic şi zbârnâe o coardă care s a ruginit. 31, îmi va da dreptate. One n a urmârit-o. are drept la câ­
La 1880 mai putea fi altfel. Sunt insă de-atund cincizeci dc teva lămuriri pe care imi iau vota să i le împărtăşesc eu.
ani! Trcbuc să deschidem pe Alecsandri şi pe Naum, sau să Regimentul 31 este regimentul Sibiului, neschimbat ani şi
ne lepădăm din cârcă noi inşine câte treizeci şi cinci de ani, ani din acelaş loc, după un străvcchiu obicciu împărătesc. Un
ca să înţelegem cu fiorul de pe vremuri. fiu de ofiţer sas a vrut sâ-i urmărească din punct de vedere
„Gândirea", urmând o linie pe care şi-a tras-o cu ştiinţă, filatelist, istoricul. A răscolit atunci in lada de amintiri a fa­
prin tradiţie şi ortodoxie, a închinat foile ei dela începutul miliei şi a găsit scrisori dela rude dc mult moarte sau dela
toamnei marelui scriitor provensal, iubitor al limbii doc şi străini, membri ai acelui regiment, cari ajutau sâ i se recon-
regionalist de credinţă. Ea întâlnea pe această cale tradiţia stitue drumurile şi isprăvile. lată intro hartă plimbările,
noastră alecsandrină. Ca un mare clopotar al unor clopote după nevoile clipei, prin diferite garnizoane, după cum se
de aur. Nicolae lorga. in articolul prim a deschis din înăl­ ridicau primejdiile in zare, de răsboiu la hotare sau de răs­
ţimi serbarea. Viii şi duşii dc mult dintre noi s au adunat, la coale înăuntru. Popasurile sau ciocnirile de moarte le desco­
chemarea lui, ca să-şi aducă aminte. Pillat a cioplit unul din păr plicuri cu adresa şi cu mărcile sau ştampilele militare
sonetele de zile mari. iar Voiculcscu. Zaharia Stancu şi A- dc-atunci. Graniţa rusă in ajunul răsboiului Crimeei, Austria
drian Maniu au incercat să găsească prin ierbăria sălbătăcită dcacurmezişul şi iureşul, mai târziu, dela Montebeilo. Sol fe­
cărările vechilor traducători. rim» şi Magenta. puştile mai moderne ale Italienilor, care tră­
geau dc cinci ori până când se descărcau odată muschetele
FILATELIE Şl OARECARE ANEXE. — Sibiul abia cu vargâ austriace. cantonamentul de înfrângere pentru apă­
şi-a închis uşile, Intr'un fund din palatul terezian, cu multe rarea delegaţiei venită la preliminările păcii dela Villafranca !
curţi lăuntrice, al baronului Brukenthal, expoziţiei de mărci In acest regiment erau insă şi poenâreni şi români de-ai