Page 47 - 1930-07

434 B O A B E D E G R Â U

complac de obiceiu in izolare, iar zilele Asociaţiei prea sunt de fabrică. Aici se adună publicaţia germană, in cele 30—
nişte zile ale sufletului ca sâ ingâdue martori străini. N'am 40.000 de exemplare din fiecare an. Germania nu cunoaşte o
nimic de zis impotriva acestei măndni bănuitoare, in prile­ lege a depozitului şi a făcut-o nefolositoare prui ridicarea a-
jul de faţă, dar e păcat că nu sa putut să fie altminteri. Ca­ cestui aşezământ. E o casă a asociaţiei editorilor, căreia fie­
racterul de care am vorbit, ar fi apărut mai puternic şi nici care se îndatorează sâ-i tnmeată numaidecât după apariţie
decum spre umbrirea gazdelor. câte un exemplar din orice tipăritură. Fişele de titluri şi de
La 1845 sa înfiinţat Societatea de agricultură, la 1861 alte date bibliografice se trec in aceeaş zi tipografiei, şi al-
Societatea Gustav Adolf, la 1880 Societatea carpatină ar­ câtuesc partea informativă pentru amatori, librari şi biblio­
deleană, la 1884. Societatea generală a femeilor evanghe­ teci, a acestei „Foi a bursei". Serviciul funcţionează fără
lice. Adunarea lor anuală a ajutat ca Saşii să se cunoască greş. şi iată cum negustorii germani ai tiparului au izbutit să
intre ei şi poporul celor şapte cetăţi, tot aşa de închise una organizeze, ei dela ei şi pnn ei. un aşezământ pentru care
faţă de alta, in mica izolare, precum se închidea. In marea li pot pismui cele mai bogate State.
izolare, comunitatea întreagă faţă de conlocutorii de altă Numărul dela 23 August al revistei aduce un articol de d-1
limbă şi cultură, să se amestece peste măruntele deosebiri şi dr. Friednch Wallisch : „In Bucureşti. Observaţii asupra co­
înţepeneli locale. E. cu alte cuvinte, o federalizare a socie­ merţului român al cărţii". E cineva care sa priceput să
tăţilor săseşti, realizată intro formă proprie, şi după care. strângă şi să redea informaţia, atât de neegală, despre noi şi
pentru ale noastre, noi suspinăm de atâta vreme. Din nou ale noastre, cu aceeaş siguranţă întâlnită de mine odinioară
va trebui să urmăm pilda concetăţenilor noştri mai chibzuiţi. la „Biblioteca germană". Nicio latură a problemei nu lipseşte,
Aflaţi, din fericire, in alte împrejurări, nu se poate zice insă fie consideraţii generale, fie cifre sau aprecieri. Introducerea,
că avem mai puţină trebuinţă de o asemenea inmănunchere cu oarecare excursii istorice prin cirilicâ şi tiparniţele calvi-
a puterilor organizate şi de un sistem de circulaţie, ca valori neşti sau luterane ale Ardealului, vorbeşte despre naşterea c-
culturale, a oamenilor, ideilor şi aşezămintelor. diturii româneşti propriu zise. ca marc întreprindere indus­
Asociaţia didactică a deschis serbarea. Era intâia ei par­ trială, a doua zi după râsboiu. E scoasă in relief greutatea
ticipare la nişte zile ale „Asociaţiei". Poate din această pri­ primordială a oricărei fabricaţii bănoase de cărţi: numărul
cină. deşi eu văd una mal adâncă, cele două conferinţe de incâ neaşteptat de mic al cititorilor. Românii ar fi mari citi­
manifestare n’au fost ţinute de membri propriu zişi ai Aso­ tori de ziare şi slabi cititori de cărţi. Cine ar putea să spuc
ciaţiei didactice, profesori, institutori. Învăţători şi conducă­ că anchetatorul german nare dreptate ? De altminteri el Îşi
toare de grădine de copii dela şcolile confesionale de limbă bizue spusele pe cifre. Tirajul obişnuit e de 5000 de exem­
germană, ci de doi prelaţi. E drept că atăt unul cât şi altul, plare : cărţile mai bine vândute ajung la 10.000 şi se citează
protopresbiterul Braşovului Glondys şt preotul catedralei din ca o faptă de poveste opera tipărită in 30.000 de bucăţi a
Sibiu Miiller. sunt două personalităţi săseşti de fală. Ei nu celui mai mare scriitor român. Dar alături de asemenea pre­
apăreau insă acolo mai puţin ca exponenţii unui alt punct cizări. se aminteşte de procentul prea marc de beneficiu. 25%.
de vedere, mai muh politic. învăţământul naţional al Saşilor cuvenit scriitorului, şi aceasta datorită mai cu seamă con­
se desvoltă înăuntrul constituţiei bisericeşti. Vorbeau caste­ curenţei dintre editori de după râsboiu. se vorbeşte de costul
lanii şi stăpânii. „Eine feste. Burg ist unser Gott". Cetate şi de calitatea hârtiei intr'un regim de monopol cu vămile
tare ne e Domnul! învăţătorii n'aveau decât s’asculte cu inchise de taxe grele, se arată lipsurile editurii didactice, ale
capete plecate. Au ascultat in schimb o expunere caldă şi comerţului de librărie, cu librari şi vânzători nrcalificaţi. ale
aleasă, numai pe alocuri prea încărcată şi savantă, din ten­ propagandei. Incheerea. despre anticariat. înseamnă şi un
dinţa poate a unor specialişti acasă la ei in alte discipline, aliniat de frumuseţe stilistică.
ca să uimească de asemenea in pedagogie, pe nişte bieţi prac­ Nu e uitată nici „Boabe de Grâu”, cu foarte măgulitoare
ticanţi cari se putea să-i urmărească din sală şi cu puţină aprecieri: „Eine unbcdingte Spitzenleistung in redaktioneller
curiozitate rea. und technischer Hinsicht bildet eine neue vom Staatsvcrlag
hcrausgegebene Zeitschrift „Boabe de grâu" (Weizenkomer).
BORSENBLATT FOR DEN DEUTSCHEN BUCH- Revista de cultura, ein reich illustriertes. mit Kunstbeilagen
H AN DEL. — Cine ia in mână revista aceasta cu nume in- ausgestattetes literarisch-wissenschaftliches Organ, dur-
tr‘adevăr iipscânesc. are de obiceiu numai indemnul de cu­ chaus musterhafte Graphik auch im abendlandischen Smnc.
riozitate al bibliografului comercial sau al negustorului de (O creaţie netăgăduit de întâia mână din punct de vedere
cărţi. E una din cele mai bune in felul ei şi numai o piaţă a redacţional şi tehnic înseamnă o revistă scoasă de Stat.
tiparului cum e cea germană putea fi in măsură s'o aibă. Eu „Boabe de grâu”, revistâ de cultură, un organ literaro-ştiin-
mă gândesc la casele din Lipsea, pe unde am trecut, martor ţific bogat ilustrat. Împodobit cu reproduceri de artă, într’o
tot mai mirat al locului şi căilor in care „Foaia bursei pentru grafică, exemplară şi in înţeles apusean".
negoţul german al cărţii" sc alcâtueşte rând cu rând şi in Suntem datori s'o credem, de vreme ce-o spune un om
fiecare zi. care se pricepe şi intr'un articol de atitudine critică.
Iată de pildă, mai mândră decât toate. Biblioteca germană.
Die deutsche Bucherei. Se găseşte undeva la marginea ora­ BIBLIOTECA. MEMORIA OMENIRII. — Nu mai ştiu
şului. de unde cetatea cărţii Începe să apară la orizont ca o cine a spus intâiu câ biblioteca e memoria omenirii. Formula
stampă trasă intr’o incizie fără greş la cele mai mari ateliere e din cele care n'au nevoe de alte desvoltâri. Nicăeri n'am
din lume. O înconjoară locuri virane, care parcă aşteaptă înţeles-o Insă mai bine decât intr’una din acele cetăţi ale
mărirea localului puternic, plin de ferestre largi şi de jocul cărţii care păstrează în milioane de exemplare tot ce a visat
culorilor simple, cenuşiu şi alb. potrivit cu fumâraia coşurilor şi a scris omenirea de când a ieşit din negurile preistoriei.