Page 48 - 1930-07

C R O N I C A 4 3 5

luminate numai din loc in loc şi tulbure de focurile dela gura cercetătorilor, mai puţină, dar cu atât mai preţioasă, care
peşterilor cu pereţii zgâriaţi de semne şi desene. străbate pe potecile atâtor specialităţi tot ce s'a gândit şi s'a
Iatâ de pildă British Museum. M'aş opri la Biblioteca de scris până b noi. Ea ţine vie şi sporeşte cu adausuri de des­
Stat din Berlin, care e cea mai nouă şi mai puternică de pe coperiri proprii, agonisita ideală a secolelor. Bibliotecile nu
continent. Noi cari eram studenţi In Germania numai decât pier propriu zis decât foarte rar de foc sau de furi. ci dc
inaintea răsboiului nu cunoşteam decât intrarea din spate, rugină şi de uitare. Ele sunt date în seama cărturarilor, nu
de pe Dorotheenstrasse. Universitatea e aproape şi valurile numai ca in aceea a unor paznici fără voinţă şi fără ames­
de studenţi, cari porneau de dimineaţa grăbiţi, cu ghiozdanul tec. d ca in a unor stăpâni şi cuceritori In stare să le puc b
in mână. ncmereau cele mai multe aici. Parcă văd in fund. treabă şi să le rotunjascâ domeniul. Paragina, de orice fel.
după sala rotundă a vestibulului, sab cea mare de citire din e moartea lor.
mijloc, şi fiecare măsuţă cu bmpa ei cu glob verde aprinsă, Bibliotecile acestea sunt puternicele cetăţi ale cărţii, des­
ca într'un fund tăcut de mare. Astăzi viaţa trebue să se fi pre care am amintit, sau colecţiile şi fundaţiile speciale. Cele
mutat pe vestitul bulevard Unter den Linden unde faţada dintâi sunt bibliotecile naţionale şi celeblte. bibliotecile de
uriaşă cu coloane de piatră păzeşte aspră şi regească In specialitate, cu toate cărţile, din toate ţările şi din toate tim­
rând cu alte clădiri de acecaş origină monarhică. Dar Biblio- purile. unele din toate domeniile, şi numai dintr’un domeniu
teca de Stat din Berlin trebue străbătută şi analizată Încă­ anume, cele dc-al doilea.
pere cu încăpere, ca să inchee b urmă imagina aceasta rară. Biblioteca noastră naţională c biblioteca Academiei Ro­
de memorie a omenirii. Altminteri stau lucrurile cu biblio­ mâne. Ea nu e Insă nici bibliotecă de Stat. pusă la adăpost
teca dela British Museum. De aceea o aleg între toate pe prin urmare in ce priveşte fondurile, şi nia o bibliotecă ge­
ea. ca o poartă liniştită clasică, prin care pot să intru In nerală. ti numai una de istorie şi de limbă românească. Ce­
subiect. leblte cărţi nu lipsesc, dar sunt întâmplătoare. Ea a ajuns
Clădirea Insăş te Întâmpină pe neaşteptate, intr'o stradă la un sfert de milion de volume şi se mândreşte mai cu seamă
oarecare, unde Întrerupe cu o curte închisă de un gard de cu o colecţie unică de manuscrise. Biblioteci, care o întrec
fier cu vergele foarte Înalte, ca o gardă de suliţe, obişnuinţa In mărime sunt aceea a Universităţii din Chij. cu vreo jumă­
caselor. Acesta e British Museum ! Cu fiorul, pe care II tre­ tate de milion de volume, şi a Universităţii din Cernăuţi, cu
zeşte numele, ai şi o mişcare de desamăgire. Ai destul timp vreo 350.000. La un loc cele trei biblioteci străng peste un
mai pe urmă ca să-ţi schimbi această întâe părere nesupra­ milion de volume.
vegheată. Pe Jos e o pajişte de iarbă tunsă, de acel verde Mai ales pentru acest fel de biblioteci, cu caracter general
luminos şi acuatic pe care îl au numai livezile engleze. El sau special, s'a înfiinţat in 1897 b Bruxelles, de Paul Orlet
stă mai puţin în mâna omului decât a lui Dumnezeu, care şi Henri Lafontaine. Institutul internaţional de bibliografie.
stropeşte iute şi subţire toată Anglia, de două, trei ori pe El a dat b iveală un nou sistem de aşezare a cărţilor cu­
zi. Casa. care are intrarea unui templu grecesc, şi-a pierdut noscut sub numele de sistemul zecimal, şi a încercat între­
in schimb de mult albeaţa marmurei sub cernerea neîncetată prinderea titanică, de adunat într'un singur loc toate cărţile
de funingine şi de ceaţă a Londrei. Porumbieii înşişi, cari se omenirii, in forma unei biblioteci de fişe. Am trecut deseori
plimbă măreţ, prin firide şi pe ciubuce, au luat aceeaş cu­ printre pereţii dc lemn. cu nenumărate cutiuţe, aşezaţi In pa­
loare. Clipeşti des. privindu-i. caşi cum ai vrea să-ţi cureţi latul uitat de deasupra capitalei Belgiei şi îngrijit de adevă­
ochii de o Impăenjinire. care nu-i a lor. raţi profeţi şi mucenici ai bibliografiei, acoperiţi astăzi de
In sab rotundă a citirii şi a cataloagelor se găsesc in mai praful anilor. Am căutat şi eu. cu degetele lor supte de răs­
multe rânduri de rafturi, la care ajungi cu mâna sau te urci foitul cartoanelor, deslegarea aproape a unor şarade biblio­
pe o paserelâ. nu mai puţin de un milion de volume. Nu grafice : să aflu. de pildă, in ce ţară. oraş şi bibliotecă ar fi
ştiu dacă undeva în lume mai se pot vedea la un loc atât- broşura in care se vorbeşte despre cutare sfânt din vitraliul
tea cărţi. Cotoarele legate tot In alte culori şi atâtea aurite, cutârei catedrale din Franţa sau alt subiect anecdotic sau
fac un fond pe care nu l-ar Întrece nici cea mai strălucită de mare amănunt asemenea. Sistemul zecimal, cu marea lui
şi variată expoziţie de covoare orientale. Se citeşte b pu­ specializare, face cu putinţă şi asemenea acrobaţie. F.I a fost
pitre lungi, care pleacă toate din miezul nesfârşitei încăperi adoptat de destule biblioteci, mai ales noui sau în curs de
ca spiţele unei roţi. Ea parcă se învârteşte nesimţit cu tine transformare. La noi l-a aplicat in întregime Biblioteca Fun­
şi cu alte sute şi mii de oameni, pe un drum pe care nu-I daţiei Regele Ca rol şi îl aplică treptat biblioteca Academiei
cunoşti şi îl cunoaşte ca singură. E un creer acesta, cu un Române şi biblioteca Universităţii din Cluj. In Germania,
milion de chilii, in care generaţie după generaţie răscoleşte ţara cărţii şi a bibliotecilor, sistemul zecimal e necunoscut.
şi întreabă. Iată intr’adcvâr in plină muncă, memoria ome­ Aceasta nu numai datorită unei mândrii fireşti şi unei îm­
nirii ! Ceeace cartea n'a putut să cuprindă şi nici incunabulul potriviri faţă de moda aceasta belgo-americană. dar tocmai
şi manuscrisul, pe piele sau pe vreun preparat vegetal, alte pentrucă toate bibliotecile Germaniei erau aşezate după sLs-
săli, alături, ţi-arată in cărămizile bibliotecii lui Sargon sau me proprii şi transformarea lor ar fi însemnat o sforţare, in
in obeliscurile cu scriere hieroglifă a Egiptului sau in lapi­ bani şi in muncă. legată dc întreruperi in funcţionare, care
darele elene şi romane. s'a socotit cu drept cuvânt necorespunzătoare rezultatelor.
întâia problemă, după constatarea existenţei acestei co­ In ce priveşte rostul In sine. ideal, de coordonare a activităţii
mori cu asemenea funcţiune, este punerea In valoare. Cum bibliotecare, el a trecut asupra Institutului de cooperare in­
s'a Înlesnit 1 urnei folosinţa ei ? telectuală dela Paris, care ca oficiu al Societăţii Naţiunilor,
Lumea însăşi fiind de două feluri, punerea In valoare şi a izbutit prin comitetul lui de experţi, alcătuit In mare parte
folosinţa au intrat şi ele In două forme. E de oparte lumea din directorii bibliotecilor naţionale, să pue în legătură ser-