Page 50 - 1930-07

C R O N I C A 437

Eipozitia de material didactic: Hărţi fi tablouri de şcoală

cu o colecţie românească. In ajunul marilor concerte e o ade­ a îndoitei crize, a producţiei cârţii şi a cititului ? Nid vorbă!
5 vărată goană după partiturile numerelor din program, care Insă. într'o ţară cu un aşa de mare număr de analfabeţi şi
sunt intâiu cântate de ascultători acasă. Biblioteca arc grijă pentruca impozitul să nu lovească iarăş pe cei cari s au fo­
să aibă mai multe exemplare cbn ceeacc c mai cerut. losit şi se folosesc mai puţin de binefacerile culturii in binele
Ţara românească şi Bucureştiul nu pot să pună alături celorlalţi, ajunşi privilegiaţi intr’o nouă formă, legea ni se
ceva asemănător. E drept că trebue să avem astăzi vreo pare câ ar trebui premearsă sau întregită de o mare
12.000 de biblioteci publice, cu câteva milioane de volume, mişcare organizată pentru împuţinarea neştiutorilor de carte.
dar 1n cea mai mare parte ele nu-şi ajung scopul. Bibliotecile Cititul e un exerciţiu care se câştigă. Dar orice exerciţiu se
au fost Înfiinţate in România programatic şi mai adesea pe câştigă prin exerdţiu. Exerdţiul cititului in marc, popular,
lângă şcoli. Ele n’au intrat in marea circulaţie publică. Sta­ se face in sălile bibliotedlor publice, aşa cum se fac exer­
tul nu Ie-a dat apoi un regim, care să le asigure funcţiona­ ciţiile de educaţie fizică in săli de gimnastică sau în stadioa­
rea şi înzestrarea. Activitatea bibliotecară dela noi care nu ne. Fără ele, plângerea împotriva puţinei dorinţe de citit la
lipseşte şi in unele centre chiar e foarte vie, rămâne mai pre­ noi şi a midi cumpărări de cărţi, loveşte efectul şi nu cauza,
jos de a ţărilor vecine pe care le-am amintit. Ocara, care se şi n’are rost. N'am creat încă împrejurările in care dorinţa
aduce de pildă. Bucureştiului câ n'are o bibliotecă publică, de dtit colectivă să se poată ivi şi să poată creşte.
* e foarte întemeiată. înseamnă aceasta că in Bucureşti nu se Dar amintirea uriaşei rotonde din British Museum. cu mi­
citeşte colectiv. în Bucureştiul care are Biblioteca Academiei lionul el de cărţi In pereţi, mă urmăreşte. Memoria omenirii
m
Române sau a Fundaţiei Regele Carol ? Dar aceste biblio­ e adunată acolo, ca să răspundă la întrebări şi ca să pri­
teci n’au decât câteva sute de locuri. împrumutul de cărţi mească pentru viitor, ceeace rândul nostru de oameni creazâ
acasă nu-1 practică decât cu pază şi in măsură foarte restrân­ vrednic Porunca, pe care oricine dintre noi o aude şi ara
să şi pe deasupra mai au şi un public foarte special, studenţi, auzit-o şi eu. trecând, va fi In cele din urmă ascultată şi in
profesori şi specialişti. Biblioteca organizată pentru public, a România. Pietrele cele mari ale clădirii sunt puse. Ele sunt
Ateneului Român, nu se deschide. După ce sau găsit fon­ bibliotedle speciale, pe care Ie avem. Lumea cea multă aş­
duri pentru local, care era din 1881. pentru cărţi, multe s'au teaptă Încă. Pentru ea memoria omenirii e mută. S’o facem
donat, şl pentru aşezarea lor după cel mai nou sistem, astăzi să capete glas.
nu se găsesc fonduri pentru bibliotecari şi personal. Şi astfel
Bucureştiul, oraşul de aproape un milion de locuitori, ră­ EXPOZIŢIA DIDACTICA. — Sala Ileana a ..Cărţii
mâne şl mai departe fără o marc bibliotecă publică. româneşti”, unde atâţia artişti şi-au aşezat de doi ani în­
Nc-ar trebui atund o lege a bibliotedlor populare, care să coace visurile de artă. şi-a schimbat în timpul verii rosturile.
găsească fondurile şl să ducă în acelaş timp la o înlăturare Iată a treia expoziţie, care are, într'o formă sau alta, ca