Page 54 - 1930-07

C R O N I C A 4 4 1

pu{in tot atât de trebuindoasâ şi ochilor noştri. E un mare Richard. dela facultatea de medicină din Cluj. mâna de teh­
pâcat că astfel de expoziţii, pregătite cu atâta cheltuială de nician a d-lui arhitect Tcodoru şi dragostea de artă şi de
silinţe şi de bani pentru străinătate, şi prin urmare cu întrea- lucru in sine a sculptorului Constantinescu-Mac, care a r
ga chezăşie a unei maxime realizări, nu se refac, după în­ făcut acolo, ca o oglindă a vieţii de sat româneşti, două odăi
chidere. şi la noi acasă. Problema educatei poporului va dela Drăguş, din partea Institutului Social Român. Făceau
trebui sâ ia la începuturile ei o hotârltă formă de propa­ bine. acea odae cu toată zestrea ei. unde ne regăseam cei
gandă şi de organizare igienică pentru mulţime. O expo­ cari am fost împreună in expediţia monografică îndrumată
ziţie dc igienă plimbată prin oraşele însemnate ale ţării, ar şi supraveghează de d-l D. Guşti, anul trecut, sub munţii
fi fost cea mai binevenită şi convingătoare manifestare a Făgăraşului, precum şi ţăranii aevea. in straele vechi şi intre
acestui punct de vedere. uneltele traiului zilnic şi milenar, din cea mai românească
In aşezare sau deosebit lucrările de mulaje şi de fote latură a Ardealului î
grafie ale unui mare şi isteţ muncitor, d-l dr. Hoffmanr

I eatru, muzică, cinematograf, radio

EXPOZIŢIA DE RADIO. — Pentru a doua oară radio­ au fost în total in 1927. in 1928, in 1929. câte la Praga
fonia chlamă la noi lumea, ca sâ se convingă de propăşirea sau câte la Bratislava, şi aşa mai departe. Sau tablourile sta­
câştigată. Tehnica merge repede. Fiecare an e cu uimirea tistice cu evoluţia şi clasificarea programului vorbit. Am fi
lui. Expoziţia de anul acesta abia dacă mai seamănă cu cea­ fost foarte în stare să dăm şi noi ceva asemănător. E aşa dc
laltă. Plopii argintii dc pe alee şi ciudat să te afli in mijlocul materialului
uriaşii lui Paciurea din gura peşterii de informaţie, dc o parte al societăţii
Parcului Carol au rămas aceiaşi, fre­ care comercializează emisia şi dc alta
mătători. unii dc vânt şi alţii de jocul al serviciului dc telegraf şi telefon, ca-
undelor din lac râsfrănte pe muşchii rc-o ajută punându-i aerul şi chitan­
lor de piatră. Cadrul nu se schimbă. ţele de încasare a taxelor la îndemână,
Expoziţia c fireşte internaţională. şi să nu găseşti nicio ştire dc numă­
Ar fi şi fără participarea propriu zisă rul abonaţilor la radio din România.
a străinătăţii. O întorsătură dc robinet Şi incâ numărul brut al abonaţilor ar
şi marele aparat Atwater Kent cântă fi de mai puţin interes, cât mai ales
sau vorbeşte dela Berlin, dela Londra distribuirea lor pe regiuni, profesii.
sau dela Roma. Mai puţin decât orice Aceste date rămân deopotrivă de tai­
altă descoperire a minţii omeneşti, un­ nice. Expoziţia impunea datoria scoa­
dele sonore nu ţin socoteala de hotare. terii lor la iveală. E. după mine, cea
In întâiul rând se înşiră tot felul dc mai mare lipsă a ei.
aparate. E latura comercială a expo­ Expoziţia a ştiut să se ajute şi cu
ziţiei, cu înlesnirile de alegere şi cu mijloace lăturalnice, destul dc lâuda-
Îndemnul făcut tuturor vizitatorilor. dabile. Că a apărut pe din două cu
Desfacerea in piese şi aducerea părţi­ apărarea dc gaze şi cu oamenii sca­
lor de maşină, lămpi sau mici suluri de fandri ai viitorului râsboiu aero-himic.
emisie, alcâtuesc partea dc padagogic poate părea straniu, dar nu se întâm­
şi de îndrumare generală. Catalogul, plă întâia oară. In tot cazul, câmpul de
prea teoretic şi academic, e întregit dc activitate şi spiritul din cele două
binevoitoare lămuriri vorbite. Cine le domenii, c cu totul deosebit. Nu
Afişul expoziţiei de radio
descopere, urmăreşte aici şi începutu­ vorbesc de publicitate, care a fost
rile radiofoniei româneşti, cu aparate improvizate şi destul de isteaţă. Pe lângă reportagiile sau articolele
cane stau astăzi pe masă ca nişte mărturii de barbarie. De presei zilnice au lucrat in acelaş scop afişele răspândite din
ele e legat pentru totdeauna Institutul, cu atâtea păţanii, belşug, şi publicaţiile scoase anume. Mă gândesc, insă. in
electrotehnic Eu m'am găsit lângă cineva, care le mănuia afară de alte vizite măreţe, stârnite, la poftirea scriitorilor şi
sigur şi râzând, ca să-şi ascundă înduioşarea. Fusese in bună a colaboratorilor postului. Ei sunt doar glasul care aleargă
parte chiar fabricantul lor. Sunt numai trei. patru ani de- prin văzduh şi ţine încordaţi poate patruzeci dc mii de as­
atunci, şi cât ne găsim dc departe! cultători. Nu puteau lipsi. Am venit şi i-am auzit, neastâm­
Societatea de radio-difuziune Îşi are şi ea un colţ al ei. păraţi sau gravi, baţi sau tenori, scandaţi sau puţin bâlbâiţi
Opreşte dela inceput imagina in ghips a postului celui mare de emoţie, vorbind in faţa micii cutii sonore, de rândul ace­
dela Bâneasa. Pereţii sunt acoperiţi de caricaturile, datorite sta nu singuri cu sufletul lor şi cu miile de ascultători, ne­
lui Ross, ale mai tuturor conferenţiarilor şi artiştilor trecuţi văzuţi. ci intr u sală plină, cu oameni aşezaţi unul câte unul
prin mica odae verde a microfonului sau prin studiul înă­ şi aşteptăndu-şi rândul. Se cânta lauda, epică sau culturală,
buşit de draperiile cu largi cute. Am fi dorit aia şi altceva. a radiofonici. Aparatul prindea, ducea intr'o clipă pe cablu
Tablourile statistice, oricât de fragmentare, trimise de Ce­ până la Bâneasa. de unde cuvântul se întorcea tot a tund şi
hoslovacia şi înşirate alături, trebuiau imitate. Iată. de pildă, striga din vorbitoare, aproape In măsura mişcării buzelor
tablouri cu numărul orelor de emisie, pe ani şi oraşe, câte vorbitorului.