Page 55 - 1930-07

4 4 2 B O A B E D E G R Â U

I urism, sport, educaţie fizică

AMERICA. - Aşteptam cca mai nouă carte de călătorie mările şi peste toţi munţii şi fluviile, dela Alegam şi Stân-
a d-lui N. Iorga, cu o altă curiozitate decât pe celelalte. Ea coşi până la Marele Canion, pus In mijlocul cărţii ca un
trebuia să răsplătească mai mult, fie prin ştirile dintr'o lume episod al Marelui Inchizitor intr'un Dostoievschi constructiv,
neaşteptată, fie prin cutremurul dinăuntru al omului in faţa se desvălue acecaş lume. intr'un cadru de meditaţie legată, de
acestei lumi. America, cu marea ei civilizaţie materială, e ca lectură şi de consideraţii de ansamblu. După amestecul cu
o biruinţă a tehnicii. Cu ce ochi rotunzi de spaimă trebuia viaţa, in nebunia ci de construcţii, de popoare in fierbere,
so privească cineva care a trăit tocmai pentru crezul dim­ de flori şi de ruini etnografice şi culturale, această urcare
potrivă ? Ochii aceia rotunzi de spaimă i-am căutat dela tot pe mai înalte pridvoare pentru privirile cuprinzătoare şi
pagină la pagină şi nu i-am întâlnit. Cartea despre America găsirea adevărurilor statornice.
e un cântec al muncii, al iubirii şi al pământului. E întâia carte în limba noastră, cu care descoperim Ame­
..America şi Românii din America” e alcătuită din două rica.
părţi. întâia dă note de drum şi a doua, cele şapte confe­
rinţe dela Teatrul Naţional din Bucureşti, din Aprilie-Maiu CALAUZA SUCEVEI. înainte să ajungeţi la Burdu-
1930. E aproape tratarea de două ori a aceluiaş subiect cu jeni, aşezaţi-vâ la geamul din stânga al vagonului care gră­
mijloace deosebite. Un asemenea meşteşug de compoziţie nu beşte către Bucovina. Un mal vine. creşte şi înaintează spre
se descopere de multe ori intre copertele acelccaş cărţi şi nici linie, parcă ar vrea să i se pue de-acurmczişul. E un pinten de
nu sunt mulţi scriitorii aşa de bogaţi cari să se arate deodată piatră, pe după care coteşte Suceava argintie. FJ ascunde, ca
pe ambele planuri. Sunt deoparte impresii, culese deadreptul un capac de tron vcchiu. rămăşiţele scumpe ale Sucevei Dom­
cu toată prospeţimea şi uimirea şi înşirate fără altă lege de­ nilor Moldovei. Iată. capacul s'a deschis şi cetatea se arată
cât aceea a drumurilor şi a popasurilor întâmplătoare: ..Şi în soare, cu ruine de ziduri şi cu turle subţiri de biserici,
la doi paşi, noua viaţă se zbate şi domină. Cartiere întregi gătite cu lânţuge sus Ia cruce, ca nişte cercei lungi de Doam­
său dărâmat pentru a da o nouă stradă şi maşinile supuse nă 1 Zarea s'a împodobit. Istoria iese din adâncuri şi aşează
cară pământul dărâmăturilor. Trei poduri lungi de un chi- pe fiecare secol la locul lui. cu darurile sau groaza pe care
lometru înjugă braţul de Marc care e Great Rivcr cu pâr­ le-a adus.
ghiile colosale şi ţesătura firelor de fier. Pe cel din margine, N'am mai văzut-o dinainte de răsboiu, student plecat pe
precedat de o bizară colonadă in stil antic, trenurile rapide la locurile de închinare, cu fiorii Încă proaspeţi şi viforoşi.
se ţin lanţ. Dar ochiul care nu mai vede magherniţele ce Atunci coborai la Iţcani, Aron Pumnul de azi. Ia o graniţă
putrezesc şi se dărâmă, se opreşte uimit Ia masele gigantice austriacă. Totdeauna am crezut că un tren mic te ducea
ale mamuţilor de piatră, terase, piramide In retragere, tur­ până in inima târgului, dar poate că e o amintire din altă
nuri care par blocuri căzute din aştri in ruină, monoliţi ve­ parte, şi intrai numai, pe vremuri ca şi astăzi, in şoseaua
nind din alte sisteme solare", E o vedenie a New-Yorkului. prăfoasă, cu harabale luându-se la întrecere. Acum Burdu-
„In Cleveland insuş văd biblioteca, aşezată intro frumoasă jenii se chiamâ şi Suceava, iar drumul, cel puţin pentru noi,
clădire clasică, pe care sunt scrise numele gânditorilor şi sosiţii din jos. porneşte de-acolo.
poeţilor americani: amintirea acestor conducători spiritual Despre această Suceavă, văzută de departe, din depărta­
din vremurile liniştite face plăcere in zvonul Întărâtat de azi. rea storiei. dă lămuriri broşurică ilustrată a d-lui Victor Mo-
Aid. intre cărţi, nu e nitio nervozitate, dar nu e nld prea rariu: „Călăuza istorică a oraşului Suceava" („Glasul Buco­
mare îmbulzeală. Se face imposibilul pentru a atrage şi a vinei". 1930. ed. II, 55 pag. 25 lei). Folosul ei nu trebue
reţinea, pentru a servi: invăţaţi-vâ bibliotecari ai Europei, spus in multe cuvinte. Altminteri, neavând-o, atâtea din scau­
şi chiar cei ai ţării mele! Ultimele cărţi sosite se expun pu­ nul de domnie de odinioară stau mute şi drumeţul trece pe-
blicului. Dela intrare vezi materiile distribuite: „literatură a lături fără să le bănue.
imaginaţie", „istorie" ctc. Cercetezi cu ochii şi alegi. Inda- Broşurică se deschide cu o Privire istorică, inceputâ cu
toritoarea funcţionară c gata să te ajute, să-ţi dea un sfat. aceste rânduri ale lui Dimitrie Onciul, atât de bucovinean şi
Scaunele, măsuţele simt aşezate aşa încât dtirea să fie o el: „Nicăeri. pe tot pământul românesc, nu se află pe un
plăcere. Dedesupt e odaia cercetaşilor, cu cele mai potrivite spaţiu atât de restrâns, atâta bogăţie de istorie românească,
cărţi expuse afară in dulăpioare. Este şi un muzeu de artă atâta bogăţie de amintiri scumpe ale trecutului nostru". Cea
cu lucruri de împrumut sau cu obiecte expuse : buletinul pre­ mai veche pomenire a Sucevei e din 1388, ca reşedinţă a lui
zintă o icoană rusească din secolul al XVII-lea. şi o marină Petru Muşat. Rădăuţii fusese părăsit, cu mormintele întâilor
de un puternic efect dramatic, de un pictor rus refugiat. In­ domni. Ea işi păstrează această însuşire până la 1564 când
tre dcsemnurile de vânzare. o dudată reconstruire din Greco, Alexandru Lăpuşneanu mută curtea la Iaşi. Dimitrie Cânte-
grupând laolaltă ce e mai caracteristic in chinuitele lui vi­ mir spune că Suceava avea 40 de biserici de piatră, multe
ziuni : acest decupaj reprezintă unul din caracterele tiviliza- de lemn şl 16.000 de case. Cei 100.000 de locuitori, de cari
ţiei americane. Intro odac alături se ţine o conferinţă pentru vorbeşte Constantin Stamati şi nu se teme să scrie Haşdeu.
un cerc de femei: filmul instructiv rulează". E o vedenie se poate să fi fost un strălucit adevăr. La 1785, după zece
spre ceeacc înseamnă viaţa sufletească şi tehnica culturii in ani dela Înstăpânirea austriacă, numărul caselor scăzuse. la
această ţară a tuturor tehnicilor, care navea de ce să se 500. Astăzi sunt 2200. Marile drumuri nu mai trec pc-aid.
oprească înaintea sufletului. Iar de cealaltă parte, după ce Un plan sălbatic, ascuns sub ace Laş zâmbet de bună admi­
impresiile au deschis orizonturi negândite asupra întregului nistraţie impârătcască, a lăsat deoparte, la un kilometru nu­
continent intro călătorie rotundă pe la toate oceanele şi mai sau la cinci şi Suceava şi Rădăuţii, când s'a tras pe-aici