Page 56 - 1930-07
P. 56

t






































             Troiţa din Satul Nou (Novo Sclo) In judeţul Vidin         Biserica din Satu Nou (Novo Selo)

           marca  calc  ferată  dintre  Paşcani  şi  Lembcrg.  Linia  a  luat-o   şi  purta  opincile  oamenilor  dela  câmpie.  Umbla  încet  şi  se
           prin  câmp,  ferindu-se  cu  grijă  de  vechile  oraşe,  in  care  se   oprea  să  se  uite,  ca  omul  care  se  găsea  pe  acea  punte,  la  mai
           păstra  numele  Moldovei  şi  s'ar  fi  putut  inzdrăvcni  economic   mult  de  o  mic  de  metri  înăuntru  in  apă.  pentru  intâia  oară.
           nişte clemente primejdioase.                     Eram  singuri,  cu  seara  care  se  lăsa,  cu  (lucratul  austrului  şi
             Urmează  apoi  Monumente  istorice:  1.  Biserici  modove-   cu  duduitul  Mării,  dar  nu-mi  venea  sâ-i  vorbesc  eu  intâiu.
           neşti.  Adormirea  Maichii  Domnului  dela  1639,  a  Mirăuţilor,   Nu  vream  sâ  mă  vâr  in  sufletul  lui.  Când  am  ajuns  la  capăt,
           dela  Alexandru  cel  Bun  sau  chiar  dela  Petru  Muşat,  restau­  acolo  unde  in  fiecare  seară  lumina  din  turn  arată  corăbiilor
           rată  de  arhitectul  K.  A.  Romstorfer.  într’un  stil  poate  prea   drumul  cel  bun,  drumeţul  sa  apropiat  şi  a  început  să-mi
           dres  şi  ţipător.  Sfântul  Dumitru  dela  1534,  de  Petru  Rareş.   vorbească  el.  Plecase  deacasâ,  dintr'un  sat  de  sub  deal,  pe
           Sfântu-Gheorghe  sau  Ioan  cel  Nou.  începută  la  1514  de  Bog­  banii  lui  şi  neîndemnat  de  nimeni,  ca  să  vadă  Marca.  Auzise
           dan  cel  Orb  şi  cea  mai  mare  ridicată  vreodată  pe  pămân­  de  ca  dela  alţii  şi  citise  prin  Alicsândria  şi  alte  cărţi  vechi.
           tul  M.oldovei.  şi  altele  şi  altele.  La  capitolul  2  sunt  bisericile   Nu-i  venise  să  creadă  intâiu  că  România  are  şi  ca  ceva  din
           armeneşti,  cu  temelii  până  In  secolul  al  XV-lea,  —  iar  la  ca­  apa  asta  Împărătească.  întinsă  până  la  marginile  pământu­
           pitolul 3: Cetatea.                              lui.  Pornise  să  se  încredinţeze  cu  ochii  lui.  Mă  descosea  arâ-
             Plecaţi  cu  această  cărticică  prin  Suceava  uitată  !  închideţi   tându-mi  spre  Răsărit,  peste  ce  ţară  am  da  dacă  am  pluti
           ochii  la  atâtea  din  grozăviile  zilei,  pcntruca  trecutul  să  se   tot  intr  acolo  zi  şl  noapte,  şi  spre  Miazănoapte  la  fel,  şi
           poată întrupa muiat In aur.                      spre Miazăzi aşişderea.
                                                              Era  întâiul  ţăran  pe  care  îl  întâlneam  in  România  de  odi­
             ROMÂNII  DINTRE  VIDIN  Şl  TIMOC.  Ar  trebui   nioară.  pe  alte  drumuri  decât  ale  târgului  de  lângă  sat  sau
           poate  să  încep  ca  în  basme:  a  fost  odată  ca  niciodată.  Aş   ale  oraşului  cu  vreun  tribunal  mai  înalt  Ardelenii  ne  lua­
           vrea  să  povestesc  ceva  dinainte  de  răsboiu,  ca  să  ajung   seră  încă  de  pe  atunci  cu  mult  înainte.  Ei  indrâsneau.  nu
           numai decât la o întâmplare de astăzi.           numai  să  pornească  spre  America  sau  încoace  spre  ţară,
             Eram  in  1914  la  Constanţa,  pe  zăgazul  cel  lung  de  piatră,   trecând  vămile  la  alte  stăpâniri,  dar  băteau  cu  piciorul  atâţia
           care  apără  portul  de  bătaia  valurilor.  Sufla  vântul  tare.   dintre  ei  pământul  lor  ca  sâ-1  cunoască  şi  să-i  cunoască  oa­
           Lumea  se  trăsese  in  oraş.  Şi  atunci  am  văzut  deodată,  ieşind   menii.  Cu  mintea  unui  om  e  deopotrivă  ca  şi  cu  zarea  unui
           de după un colţ. un ţăran. Era îmbrăcat In cămaşa şi in iţarii  sat: cu cât te urci mai sus. cuprinzi mai mult şi lumea ţi sc
   51   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61