Page 57 - 1930-07
P. 57

4 4 4                               B O A B E  D E  G R Â U

         arată  altfel.  A  fost  o  vreme  când  oamenii,  fie  câ  erau  me­  de  sate  şi  ca  la  vreo  40.000.  Câteva  din  acele  sate  au  fost
         seriaşi,  tic  că  erau  Învăţaţi,  ca  să  se  lumineze,  călătoreau.   luate  Bulgariei  de  către  Sârbi,  cari  au  arătat  acolo  unde  se
         Vedeau  alte  locuri,  alte  obiceiuri,  alte  destoinicii  şi  se  în­  făcea  Împărţirea  locurilor  şi  oamenilor  după  biruinţa  In  răs-
         torceau  mai  ştiutori  decât  plecaseră.  Şcoala  cărţii  e  bună   boiul  din  urmă.  că  şi  la  ei  şi  dincoace,  la  Bulgari,  trăcsc
         şi  trebue  ca  început:  dar  şcoala  vieţii  e  şi  mai  bună.  şi  la   ţărani  de  acelaş  neam  şi  de  aceeaşi  limbă.  Străinii  au  înţe­
         ea  Învăţăm  cât  trăim.  Acel  Român  dela  tară.  care  plecase   les că ar ti şi unii şi alţii Sârbi, şi i-au lăsat să-şi ia cele
         din  satul  lui  ca  să                                                       şase,  şapte  sate  pof­
         caute  Marea,  mă  mi­                                                        tite.  Adevărul  era  câ
         rase  atunci  ;  pe  urmă.                                                    atât  de-o  parte  cât  şi
         după  toate  câte  s‘au                                                       de  alta  a  apei  Timo­
         petrecut,  mi  s'a  părut                                                     cului  până  in  Dună­
         un  semn  al  lucrurilor                                                      re.  dincolo  la  Sârbi
         care  se  pregăteau.  Cu                                                      şi  aici  la  Bulgari,  se
                                                                                                               e
         ochiul  şi  gândul  nu­                                                       găsesc  Români  de-ai
         mai  al  satului.  Româ­                                                      noştri.  In  marc  nu­
         nii  n'ar  fi  ajuns  nici­                                                   măr  ci  se  trag  din
         odată  să  treacă  In  va­                                                    părţile   Olteniei,   de
         luri  toate  hotarele  şi                                                     unde  au  plecat  cu
         să  descopere  pe  ai  lor                                                    grămada  pe  1a  1830.
         de  acelaş  graiu.  cari-i                                                    ca  să  scape  de  tot
         aşteptau  şi  trebuiau                                                        felul  de  apăsări  la
         să  alcătuiască  o  sin­                                                      care-i  supunea  stă­
         gură   ţară.   Ţăranul                                                        pânirea  rusească  lă­
         meu  dela  Mare  des­                                                         sată   asupra   ţărilor
         chisese drumul.                                                               noastre.  N'au  plecat
           La  fel  a  pornit  a-                                                      cumva  oameni  slabi,
         cum mai bine de şap­                                                          sperioşi  şi  săraci,  d
         tezeci  de  ani  un  Ro­  Români din SUnoUrn cu Inspectorul şcolar local şl tJtcni români din Stanotârn  fruntea  cătunelor,  su­
         mân  bănăţean,  din-                                                          fletele  dârze,  care  in
         tr'un  sat  numai  de  Români,  cu  7,  8.000  de  suflete,  dar  astăzi   loc  să  se  indoae.  nu  şovâiau  să  pornească,  incârcându-şi  ne­
         rămas  Sârbilor.  Era  evlavios  şi  simţia  in  piept  dorul  şi  darul  veste copii şi avut. in căruţe, spre Ţara turcească, unde pc-
         preoţiei,  al  îndreptării                                                    atunti.  dacă  erai  creş­
         semenilor   in   căile                                                        tin.  nu  te  lua  la  oaste,
         Domnului.  A  pornit                                                          iar  biruri  plăteai  mai
         dela  el  devacasâ.  din                                                      puţine  decât  acasă.
         împărăţia   austro-un-                                                        Numai  cu  vreo  opt
         gară  din  acele  vre­                                                        ani  înainte  se  scula­
         muri,  pe  Dunăre  în                                                         seră  din  aceleaşi  lo­
         jos,  până  in  părţile                                                       curi,  atâţia  dintre  ci,
         Calafatului.  Peste  apă.                                                     în  răscoala  Panduri­
         de  acest  sat  de  atunci,                                                   lor,  sub  steagul  lui
         se  ridicau  mohorite                                                         Tudor  Vladimircscu,
         zidurile şi turnurile cu                                                      Domnul  Ţăranilor,  cel
         tunuri  şi  cu  steaguri                                                      îmbrăcat  în  cămaşa
         cu  semilună,  ale  Tur­                                                      morţii.  De  aceea  sa­
         cilor.  A  trecut  fără                                                       tele  româneşti  din  ju­
         teamă  în  ţara  păgâ­                                                        deţul  bulgăresc  al  Vi-
         nului.  pentrucâ  auzise                                                      dinului  sunt  şi  astăzi
         că  acolo  trâesc  tot                                                        atât  de  mândre.  Duc
         creştini  şi  Români,  s’a                                                    mai   departe   datina
         călugărit  şi  a  muncit                                                      strămoşilor.
         ani  de  zile  ca  să  deş­                                                     La  acei  Români  ui­
                               Studritfl olteni la Oltenii dintre Vidin şi Timoc. încadraţi da agenţi publici
         tepte  satele.  Uneori  i                                                     taţi.  aflaţi  in  alte  gra­
         se  părea  poate,  trecând  printre ostaşii cu fesuri, că  niţe.  au  trecut  de  curând  ca  sâ-i  cerceteze,  o  ceată  de  Ro­
         se  află  ca  acei  trimeşi  ai  bisericii  prin  pământurile   mâni  de-ai  noştri.  In  inima  lor  era  acelaş  îndemn  ca  în  a  ţă­
         chinezeşti  şi  arâpeşti.  ca  să  Întoarcă  pe  necredincioşi  Ia   ranului  călătorit  dela  el  din  sat.  înainte  de  răsboi.  ca  să  vadă
         dreapta  credinţă  şi  să  piară  In  cazne,  asemenea  mucenici­  Marea.  Numai  câ  ei  nu  erau  ţărani,  ci  studenţi  şi  profesori,
         lor.  Aşa  a  descoperit,  pentru  el  şi  pentru  noi,  pe  Românii   cei mai mulţi Olteni, ducându-se la alţi Olteni
         aşeza#  din  vremuri  uitate  in  Bulgaria,  in  pământul  dintre   Când te dai jos din barcă sau din vapor pe malul bulgă­
         oraşul  Vidin  şi  apa  Timocului.  Locuiau  in  aproape  patruzeci  resc al Dunărei şi laşi îndărăt Vidinul. care e locuit aproape
   52   53   54   55   56   57   58   59   60   61   62