Page 57 - 1930-07

4 4 4 B O A B E D E G R Â U

arată altfel. A fost o vreme când oamenii, fie câ erau me­ de sate şi ca la vreo 40.000. Câteva din acele sate au fost
seriaşi, tic că erau Învăţaţi, ca să se lumineze, călătoreau. luate Bulgariei de către Sârbi, cari au arătat acolo unde se
Vedeau alte locuri, alte obiceiuri, alte destoinicii şi se în­ făcea Împărţirea locurilor şi oamenilor după biruinţa In răs-
torceau mai ştiutori decât plecaseră. Şcoala cărţii e bună boiul din urmă. că şi la ei şi dincoace, la Bulgari, trăcsc
şi trebue ca început: dar şcoala vieţii e şi mai bună. şi la ţărani de acelaş neam şi de aceeaşi limbă. Străinii au înţe­
ea Învăţăm cât trăim. Acel Român dela tară. care plecase les că ar ti şi unii şi alţii Sârbi, şi i-au lăsat să-şi ia cele
din satul lui ca să şase, şapte sate pof­
caute Marea, mă mi­ tite. Adevărul era câ
rase atunci ; pe urmă. atât de-o parte cât şi
după toate câte s‘au de alta a apei Timo­
petrecut, mi s'a părut cului până in Dună­
un semn al lucrurilor re. dincolo la Sârbi
care se pregăteau. Cu şi aici la Bulgari, se
e
ochiul şi gândul nu­ găsesc Români de-ai
mai al satului. Româ­ noştri. In marc nu­
nii n'ar fi ajuns nici­ măr ci se trag din
odată să treacă In va­ părţile Olteniei, de
luri toate hotarele şi unde au plecat cu
să descopere pe ai lor grămada pe 1a 1830.
de acelaş graiu. cari-i ca să scape de tot
aşteptau şi trebuiau felul de apăsări la
să alcătuiască o sin­ care-i supunea stă­
gură ţară. Ţăranul pânirea rusească lă­
meu dela Mare des­ sată asupra ţărilor
chisese drumul. noastre. N'au plecat
La fel a pornit a- cumva oameni slabi,
cum mai bine de şap­ sperioşi şi săraci, d
tezeci de ani un Ro­ Români din SUnoUrn cu Inspectorul şcolar local şl tJtcni români din Stanotârn fruntea cătunelor, su­
mân bănăţean, din- fletele dârze, care in
tr'un sat numai de Români, cu 7, 8.000 de suflete, dar astăzi loc să se indoae. nu şovâiau să pornească, incârcându-şi ne­
rămas Sârbilor. Era evlavios şi simţia in piept dorul şi darul veste copii şi avut. in căruţe, spre Ţara turcească, unde pc-
preoţiei, al îndreptării atunti. dacă erai creş­
semenilor in căile tin. nu te lua la oaste,
Domnului. A pornit iar biruri plăteai mai
dela el devacasâ. din puţine decât acasă.
împărăţia austro-un- Numai cu vreo opt
gară din acele vre­ ani înainte se scula­
muri, pe Dunăre în seră din aceleaşi lo­
jos, până in părţile curi, atâţia dintre ci,
Calafatului. Peste apă. în răscoala Panduri­
de acest sat de atunci, lor, sub steagul lui
se ridicau mohorite Tudor Vladimircscu,
zidurile şi turnurile cu Domnul Ţăranilor, cel
tunuri şi cu steaguri îmbrăcat în cămaşa
cu semilună, ale Tur­ morţii. De aceea sa­
cilor. A trecut fără tele româneşti din ju­
teamă în ţara păgâ­ deţul bulgăresc al Vi-
nului. pentrucâ auzise dinului sunt şi astăzi
că acolo trâesc tot atât de mândre. Duc
creştini şi Români, s’a mai departe datina
călugărit şi a muncit strămoşilor.
ani de zile ca să deş­ La acei Români ui­
Studritfl olteni la Oltenii dintre Vidin şi Timoc. încadraţi da agenţi publici
tepte satele. Uneori i taţi. aflaţi in alte gra­
se părea poate, trecând printre ostaşii cu fesuri, că niţe. au trecut de curând ca sâ-i cerceteze, o ceată de Ro­
se află ca acei trimeşi ai bisericii prin pământurile mâni de-ai noştri. In inima lor era acelaş îndemn ca în a ţă­
chinezeşti şi arâpeşti. ca să Întoarcă pe necredincioşi Ia ranului călătorit dela el din sat. înainte de răsboi. ca să vadă
dreapta credinţă şi să piară In cazne, asemenea mucenici­ Marea. Numai câ ei nu erau ţărani, ci studenţi şi profesori,
lor. Aşa a descoperit, pentru el şi pentru noi, pe Românii cei mai mulţi Olteni, ducându-se la alţi Olteni
aşeza# din vremuri uitate in Bulgaria, in pământul dintre Când te dai jos din barcă sau din vapor pe malul bulgă­
oraşul Vidin şi apa Timocului. Locuiau in aproape patruzeci resc al Dunărei şi laşi îndărăt Vidinul. care e locuit aproape