Page 58 - 1930-07

C R O N I C A 4 4 5

numai de Bulgari, de Turci şi de Evrei, te trezeşti intr'o lul de nisip. Aici sau aşezat, sub streaşină cetăţii păgâne
adevărată ţară de ţărani, aşa cum nu se mai întâlneşte la şi dincolo de şanţul cu apă care o înconjură. Românii veniţi
noi. Tara aceasta de ţărani e o ţară românească. Oamenii dela sate şi opriţi să se mute in oraş. păstrat numai Turci­
trâesc in sate. Li se lor. Astăzi Kumbairul
r
zice şi hainc-albe. cum şi-a pierdut numele şi
e portul vechiu al Ol­ rostul şi nu mai e de­
tenilor. ca să se deo­ cât o mahala a Vidi­
sebească de albăstri- nului. O biserică îşi
mea oraşului sau « ridică turla albă peste
ţăranii Bulgari de mai copaci; în ca se cântă
la Miazăzi, imbră încă româneşte.
câţi In strae intun Dacă vrei s'o ici
cate. De aceea, chiar chiar pe marginea a-
pe câmp. ştii dinainte pei. de unde vezi me­
când vezi o turmă de reu malul românesc
oi. dacă e românească mai înalt din faţă. sa­
sau bulgărească. A tele pnn care treci se
noastră e din oi albe. chiamâ Şeu şi Cutova.
iar a lor din negre. pline de salcâmi. Sta-
Dacă porneşti cu notârn şi Coşova sau
căruţa prin sate. stră­ Casă românească din Stanotârn Gumătarţi, cu trestii şi
bătând un drum ro­ pâpuriş. Isănul şi Flo­
tund de dus şi întors, vezi douăzeci de aşezări şi faci vreo rentinul. pe piatră. Satu Nou. cu mulţi Bulgari foarte ciu­
optzeci de kilometri, adică ccl puţin două zile. Numai cu daţi. şi Vârfu. chiar in gura a trei hotare, bulgăresc, româ­
autobuzul fad mai puţin, nesc şi sârbesc. Racoviţa şi
dar nici nu vezi atât. Iată Balei pe şerpuiturile râului
câteva nume de comune, u- Timoc. până la Brcgova.
ncle mai mia. de câte opsute Aici zidari aromâni veniţi
de capete, dar altele de din Macedonia au clădit a-
5. 6.000 şi mai mult. cum vreo optzeci de ani. la
Gând vrei să ieşi din Vi- 1857, biserica de piatră, care
K* din. căruia şi azi Românii ii seamănă, şi cu zidurile mo-
dau numirea veche. Dii. cum horite. şi cu turnul neispră­
il cunoşteau Domnii noştri vit, şi cu zidul de împrej­
de demult cari-1 cucereau muire mai mult a cetate de­
pentru scurtă vreme cu sa­ cât a loc de închinare. Dacă
bia, nu uita să ieşi pe la din Brcgova. o tai drept
Poarta Gunoiului. Cetatea peste plaiu. ca sâ ajungi iară
turcească sa tot dărăpănat in Vidin. laşi sâtuccle de
dela 1878. de când au ata­ pădure Rechitniţa şi Deleina
cat-o Românii şi au luat-o la dreapta, şi te opreşti in-
Ruşii, dar tot şi-a mai păs­ tâiu in Gânzova. cuibărit In-
trat ceva din ziduri şi mai tr'o scufundâturâ. De-aid,
ales unele porţi. De obiceiu printre Tianuţul Ciorocălina.
cărăuşii, când le ceri să te Dincoviţa de-a dreapta, şl
scoată din Vidin. te duc pe Gunguruş. Negovaniţ, Hal-
Poarta cea mai 'înflorată a vagii şi Kirimbeg. dc-a stân­
Stambulului. pe care intrau ga te cobori prin Inova.
Paşii şi Padişahii. Nu-i lăsa. Smârdan şi Câpitanuţ, în o-
> Cere-le oricât sar împotrivi, raş la Vidin.
să te ducă pe Poarta Gu­ Pe tot acest câmp tâbârau
noiului. In acele părţi, a- la 1878 trupe de-alc noastre,
propiate de Dunăre, pesemne care se trezeau cu uimire tot
că se deşertau necurăţeniile intre Români. Ştim de-atuna.
şi gunoaele. de unde li vine intre altele, câ regimentul 5
şl numele Porţii. Pe ea nu Ion .al" mare. Român, cât doi. din Bregova se afla in Câpitanuţ şi că
străluceşte mai puţin luna cu oamenii fiind lipsiţi de clo­
raze de piatră deasupra intrării şi are pentru noi marele me­ pot. colonelul Iarca. comandantul, le-a adus unul din ţară.
rit că duce în mahalaua românească a Vidinului. Kumbair turnat anume. Pe chenarul dela buză ar trebui să se poată
sau. tălmăcind acest cuvânt turcesc in limba noastră. Dea­ ceti şi astăzi, când şi cu ce priej a fost ridicat in clopotniţa