Page 59 - 1930-07

4 4 6 B O A B E D E G R Â U

lui. dar al ţăranilor liberi din România, ţăranilor români râ­ Fortschntte (Cercetări şi propăşiri), de dudatâ origină. Ea
maşi Bulgariei. e o publicaţie de ştiri din ştiinţa şi tehnica germană, care
Poate pentru întâia oară dc-atund, după cincizeci de ani. iese de şase ani, din zilele de cea mai crâncenă criză a ţării,
sau mai strâns atâţia Români de la noi pc acele locuri şi au pc urma unei organizaţii injgbebate anume in acest scop.
trecut cântând şi râzând prin sate. Studenţii şi profesorii Astăzi împrejurările s au schimbat, dar această creaţie, vred­
plecaţi de aici zilele trecute la Românii dintre Vidin şi nică dc toată lauda şi o dovadă a ce poate încrederea nez­
Timoc legau firul rupt de atâta vreme. Câte un om râslet. druncinată intre cele mai mari greutăţi, continuă să ne vie.
sau cete de doi, trei, au mai ajuns pe-acolo. aproape nebă­ Contribuţii scurte, scrise de cei dintâi specialişti, ţin la
gaţi de seamă ; dar patruzeci de inşi deodată, fie şi numai o curent cu descoperirile şi lucrările din toate domeniile cunoş­
singură zi. intr'un zgomot de hâitaşi de vânătoare, nu. Şi tinţelor omeneşti. Revista apare la Berlin. Articolul de care
ca de hăitaşii de vânătoare, văzduhul s a umplut nu de cor- amintesc se chiamă „Cercetări despre zborul păsărilor peste
nuri, d de glasuri şi sa curăţat de vorba străină care-1 Insula Şerpilor din Marea Neagră". El are un interes pro­
umple. Din Kumhair până in Stanotârn şi dela Sta notăm la priu zis ştiinţific, şi incâ unul. care ne priveşte pe mai mulţi
Bregova satele au ieşit in marginea drumului, ori sau strâns şi pentru care scriu aceste rânduri.
la ospăţ, ca *ă sărbătorească pc drumeţii iubiţi, de departe, Iată cum începe : „In Marea Neagră, cam la 40 km. Ră­
de unde ele au plecat in cea mai mare parte de o sută de sărit de Gurile Dunărei, se găseşte Insula Şerpilor, un ostrov
ani. Era ca un mare praznic, pregătit lor de tară» în acest dc piatră gol. numai dc vreo 17 hectare mărime, care in
marc an. multe privinţe are o marc. asemănare cu Helgoland. Multe
Am crezut că numele şi rostul acestor ţărani trcbuc rostit lăsau să se presupună că -şi acolo ar fi treceri mai mari sau
odată tare, in acest al o sutălea an. dela bejenia dintâi. Puţini mai mici de păsări. In folosul cercetării păsărilor era foarte
mai ştiu de ei. şi încă mai puţini, le ştiu locul şi vechimea. dc dorit să se urmărească mai in amănunt împrejurările lo­
Iată că o mână de Panduri ai lui Tudor au scăpat, prin cale de migraţie.
mutare in altă ţară, de orice înrâurire a oraşelor noastre şi Cu sprijinul Ministerului prusian de Culte şi al comu­
sau păstrat până astăzi intocmai. Parcă ies din vreme la nităţii de vremuri grele a ştiinţei germane, am fost in stare
un cuvânt de vrajă, aşa cum arătau atund. Vin inainte, să plec împreună cu un însoţitor la Marea Neagră şi să
femeile inaltc, in mârâmi albe şi zăveld cusute in culori, cu stau o lună — in primăvara 1928 — pe Insula Şerpilor lo­
pidoarele în papud. nevestele cu un copil in braţe şi cu cuită numai de trei paznici de far şi de doi marinari români".
altul de mână, iar bătrânele cu furca in brâu ; vin bărbaţii Cine vrea să afle mai de aproape cum se fac asemenea
cu căauli in cap. cu zeghea pe umeri şi cu iţarii albi cu cercetări şi rezultatul lor. să meargă la articol insuş. El e
găitan negru şi deschişi puţin in părţi pe opincă. Malurile prea rezumat şi prea special, ca să mai poată fi redat pe
sunt pline de vită de vie şi oamenii ies dintre arad cu câl- scurt. Nume fantastice apar. Calandrella brachydactyla. 4
dăruşe pline de vin. ca să-ţi dea să bei. după ce ţi-au stri­ Anthropoides virgo. Tur dus musicus. Coturni x. Falco tin-
gat să opreşti caii in şosea. Pe câmp stau coapte holdele de nunculus. care sunt rânduniri şi turturele, şoimi şi privighe­
grâu sau fâşie porumbul, in care se pierde cal şi călăreţ. Că­ tori şi trec in şiruri mari pc drumuri de câte 500 de kilometri
ruţele scârţâc spre schele sub povara sadlor de grâne. Jos in zbor întins cu marca dedesupt. zeci dc specii, sute dc for­
in luncă pescarii pleacă in zori cu halăul sau cu plasa Ia me. mii de indivizi înaripaţi pe zi. Dela adăpost le pândesc,
pescuit. Pc înălţimi, pădurenii cu securea pe umăr se în­ fie numai ca să le recunoască şi să le însemne, fie ca să le
fundă in pădure. Haina lor se face posomorită şi privirea prindă, oamenii de ştiinţă veniţi de departe şi cari au sporit
mai cruntă. Printre Olteni sau amestecat ad şi Bănăţeni deodată cu 30% populaţia insulei. 750 dc bucăţi au căzut
coborâţi prin Serbia. Pe o palmă de loc, atâţia ţărani trâcsc in laţurile şi plasele lor. 24 răpitoare, 4 stârci purpurii, 169
din atâtea îndeletniciri. de răndunid. şi altele şi altele.
Ţara românească se păstrează intre ei ca într'o oglindă. Articolul, scris de d-1 Rudolf Drost (an. VI. Nr. 21),
Nu ne desparte decât un luciu de apă. dar despre noi se sfârşeşte astfel: „O asemănare cu fenomenele de călătorie a
vorbeşte acolo ca in basme. A fost odată ca niaodatâ— păsărilor Ia Helgoland dă la iveală o mare potriveală în
Să le coborîm câteodată basmul pc pământ şi sâ-i căutăm, multe puncte. Insula Şerpilor merită — şi ca exterior — nu­
ou numai ca târgoveţii de zilele trecute, dar şi ca ţăranul mele de Helgolandul Mării Negre'*.
acela care pornise să găsească Marea. Nu e mult de când o întreagă expediţie dela UFA. socie­
tatea de doematografie germană, poposea In Deltă. De pe
HELGOLANDUL MĂRII NEGRE. — E un nume de mi­ urma activităţii ci au ieşit filme, care sunt o frumuseţe, şi
rare şi pentru intăia oară dat Insulei Şerpilor. Că boteză­ până acum volumul despre Raiul păsărilor, al d-lui Bcrnard-
torul trebue să fie german se intclcge dela sine. Că fiind zik. Despre unele şi despre altele am scris la timp. aid. Ex­
director al staţiei de ornitologie (Vogclwarte) de pc insula pediţii la fel pornesc spre Mare. Ţinutul coastei româneşti
Helgoland. ii era uşor să ajungă la această apropiere. în­ intră, pe-o cale sau pc alta. in sistemul de circulaţie turistică
cepe să aducă mai multă lumină. şi ştiinţifică europeană. Să nu ajungă să-l cunoască şi să-l
E vorba de un articol apărut in revista ..Forschungcn und umble străinii mai bine decât noi \