Page 60 - 1930-07

Educaţia poporului în alte tari

— A d a u s —

Educaţia adulţilor în Danemarca pe elevi in viaţă. De aceea lucrul de căpetenie nu e marea
întindere a cunoştinţelor, ci ..inspiraţia".
I. Introducere. Educaţia adulţilor in Danemarca nu s'ar pu­ întâia generaţie a profesorilor de şcoli superioare credea
tea decât cu greu socoti drept o unitatea pedagogică şi orga­ că această inspiraţie, poate să fie mai bine transmisă prin
nizatoare. Ea c alcătuită dintr'un număr dc mişcări dc edu­ metoda orală a învăţăturii, odată ce se socotea că prin ca
caţie deosebite, care şi-au luat naştere din izvoare de sine copiii sunt înrâuriţi mai deadreptul dc personalitatea condu­
stătătoare. cătorului. Acest punct dc vedere a fost păstrat, ca regulă, cu
Astfel, cele mai Însemnate din ele, liceele dela sate. cu­ toate că lucrul făcut dc elevi înşişi e astăzi de mai mare în­
noscute sub numele de şcoli populare superioare, au fost În­ semnătate decât in vechile inceputuri. Obiectele învăţămân­
fiinţate ca şcoale particulare şi ca o urmare a unor curente tului au fost alese după puterea lor de însufleţire: istorioare
religioase şi naţionale şi şi-au păstrat totdeauna caracterul din Biblic: personalităţi inspirate din istoria lumii: marile
particular. mişcări cu rost în înaintarea omenirii, din problemele cul­
Celelalte ramuri ale educaţiei adulpior. clasele de seară. îşi turii şi din istoria Danemardi: sentimentul naţional. Subiecte
datoresc existenţa legislaţiei Statului şi sau dcsvoltat ca o au fost luate şi din literatură, economie politică, sociologic
extensiune a şcolii primare publice. şi ştiinţe naturale.
Conferinţele in sate şi in districtele rurale sau dcsvoltat Durata învăţăturii in şcolile superioare, aproape in toate,
in legătură cu şcolile populare superioare. Ca un adaus, un e de 5 luni. dela 1 Noemvric până la 1 Aprilie pentru tineri,
număr oarecare de conferinţe au fost luate asupra lor in şi de 3 luni. dela 1 Maiu până la 1 August pentru tinere. In
oraşe, de cercurile universitare. timpul studiului elevii trâesc in şcoală. Faptul acesta e unul
Activitatea educativă printre lucrători a fost in întregime din punctele dc program de cea mai mare însemnătate ale
creată şi controlată de lucrători înşişi şi organizaţiile lor. Ea şcolilor superioare. Dacă acest răstimp destul de scurt poate
cuprinde clase de seară, conferinţe, cercuri de studii şi şcoli să ajungă de atâta folos elevilor, lucrul se înţelege prin a-
superioare. ceca că înrâurirea şcolii nu se mărgineşte la numărul res­
In sfârşit, bibliotecile populare au fost pornite de iniţia­ trâns de ceasuri în care se dă învăţătura, a că elevii sunt
tiva particulară, dar au fost luate curând dc municipalităţi sub înrâurirea statornică a spiritului care domneşte in şcoală.
şi de Stat. Şcoala superioară nu e numai şcoală pentru elevi, dar şi că­
Cu toate acestea, in anii din urmă s a ajuns la o anumită min. Astfel se poate înţelege că unul din cele mai dc seamă
cooperare intre diferitele ramuri de educaţie a adulţilor, prin clemente intr'o şcoală superioară c personalitatea conducă­
întocmirea unui Consiliu General pentru educaţia adulţilor torului. capacitatea lui intelectuală şi priceperea să-şi des­
(Faellesraadet for Folkeopdragelse In Copenhaga). In care chidă inima elevilor. Rostul precumpănitor al conducătoru­
se găsesc reprezentate diferitele mişcări. lui lămureşte, până intr'o oarecare măsură, cum de cele mai
II. Şcolile populare superioare. Obârşia şcolilor populare multe şcoli superioare nu numai că sunt conduse de un sin­
superioare daneze a fost ideea lui N. F. S. Gruntvig a unei gur director, dar sunt şi proprietatea lui personală. Câteva
universităţi populare. El a propus să se înjghebeze o uni­ şcoli sunt conduse de societăţi mărginite, in vreme ce câ­
versitate fără trepte sau examene, in care tineretul urma să teva sunt încorporate unor instituţii.
înveţe buna cetăţenie. Dar această idee nu s'a realizat nici­ Cele mai multe şcoli se rezeamă pe un principiu religios,
odată. In 1844 s'a înfiinţat o şcoală particulară de adulţi in şi majoritatea acestora se numără in rândurile ..Grundtvigia-
Sudul Iutlandei cu scop precumpănitor naţional, dar ade­ nismului”, pe când unele din ele fac parte din „Misiunea
vărata aducere la împlinire a ideilor lui Gruntvig s’a făcut ţării", ramura pietistă a biserici daneze, şi alte câteva sunt
in 1$51 când Kristen Kold şi-a început opera de învăţă­ conduse de disidenţi: numai foarte puţine sunt întemeiate
mânt. înrâurit de ideile lui Gruntvig. dar nu numai de teo­ pe principii nereligioase.
riile lui didactice şi şcolare, ci deopotrivă dc cele naţionale Deşi toate şcolile superioare au un scop umanist şi
şi religioase. Şi dacă şcolile populare superioare sau intins nu profesional, sunt câteva care urmăresc desvoltarea uma­
in toate largile cercuri pe care le au. lucrul trebue atribuit nistă a tinerilor cu o Îndeletnicire anumită (ca de pildă im­
nu numai faptului că ideea lor pedagogică a trezit cererea piegaţi. crescătoare de copii, lucrători ai bisericii), câteva
mulţimii, dar şi aceluia că ele ajunseseră unul din exponenţii pentru muncitori, pentrucâ cele mai multe din şcoli fiind aşe­
mişcării spirituale cunoscute sub numele dc ..Gruntvigia- zate Ia ţară sunt practic şcoli de plugari, dar nu strict res­
nism". Numărul şcolilor superioare a mers crescând aşa că trânse la această clasă. Ca şcoală superioară populară de ca­
astăzi el ze ridică la 62. racter special poate fi amintită cea din Askov. in care se
încă din zilele lui Gruntvig principiul conducător al şco­ dă o instrucţie de extensiune. Această instituţie poate fi pri­
lilor superioare a fost că şcoala nu trebue să pregătească vită ca o treaptă spre înfăptuirea ideii originale a lui Grunt­
pentru vreo profesie, iar cursurile ei nu trebue să ducă la vig. de ..universitate populară”; mai trebue scoasă dintre ce­
nido examinare. Oricum insă. şcoala trebue să fie de ajutor lelalte la vedere şcoala superioară a lui Johan Borups din
In câştigarea de cunoştinţe şi informaţii care să înzestreze Copenhaga : ea e o împreunare de Şcoală Superioară şi de