Page 61 - 1930-07

448 B O A B E D E G R Â U

clase dc zi şi de seară ; şi în sfârşit Şcoala Internaţională pe tinerii, cari isprăviseră şcoala, în clase voluntare. De a-
dela Elsinore. tunci s au desvoltat aşa numitele şcoli dc seară şi in general
Şcolile superioare primesc o subvenţie dela Stat alcătuită Învăţătorii de şcoli primare sunt cei cari au infunţat învăţă­
din: mântul pentru adulţi şi adolescenţi la oraş şi sate. Aceste şcoli
1. 50% din salariile profesorilor (calculate insă la un sa­ de seară au fost cercetate de adolescenţi (14 până la 18 ani)
lariu maxim de profesor) : caşi de elevi mai vârstnici, şi s’au desvoltat ca nişte centre
2) 20% din salariul conducătorului şcolii socotit după ca­ de educaţia adulţilor în genere. Se dă instrucţie in următoa­
pacitatea lui dc profesor ; rele materii: daneză, aritmetică, scris, desen, religie, istorie,
3) 35% din cheltuelile şcoalei cu materialul de învăţă­ geografie, ştiinţe naturale, matematici, limbi străine, conta­
mânt ; bilitate. igienă, sociologie, elemente dc agricultură şi gos­
4) 10% din cheltuelile dc clădire ale şcoalei (socotite la podărie. cusut, horticultură. ..Slojd" (lucru manual), gimnas­
ffi/o din valoarea de asigurare). Afară de aceasta. Statul a- tică şi cânt. Cu gospodăria şi lucrul manual trebue împreu­
cordă elevilor burse, suma totală pentru întreaga ţară fiind nate compoziţii scrise şi aritmetică. Intr un număr dc şcoli,
un sfert din totalul salariilor. Pentru ca o şcoală să poată mai cu seamă la oraşe, s au făcut cercuri de studii.
primi o subvenţie dela Stat, ca trebue să fie recunoscută. Aceste şcoli au caracter comunal, deşi unele sunt particu-
Condiţiile recunoaşterii sunt lare. Şcolile primesc sub­
ca şcoala să existe de cel venţii dela Stat ca şi dela
puţin 2 ani şi să aibă un consiliile provinciale. A- A
anumit număr dc elevi. (12 ccstc două instituţii plătesc
anual, adică 144 lunar). împreună salariile profeso­
Statul angajează un inspec­ rilor. după o normă egală
tor pentru şcolile supe­ şi fixă, sub rezerva cu mu­
rioare. Statul n are dreptul nicipalitatea in chestiune
să cerceteze starea finan­ sau aşezământul particular
ciară şi pentru subvenţia să se îngrijească de local,
acordată e indiferent dacă cu lumină şi căldură, şi să
şcoala are un excedent dea in plus un mic ajutor
sau nu. pe unitate de învăţământ
Personalul şcolilor su­ (presupus că merge la ma­
perioare numără dc obiceiu terialul şcolar).
oameni cu titluri universi­ Subvenţiile acordate dc
tare. dc obtcciu conducăto­ Stat şi de consiliul provin­
rul şi unui sau doi dintre cial pentru învăţământul
profesori. Ceilalţi sunt par­ elementelor domestice şi a-
te învăţători din şcolile pri­ gricole pot să se dubleze
mare, parte profesori pre­ atunci când învăţământul
gătiţi in inseşi şcolile su­ e predat de învăţători am­
perioare. bulanţi.
Şcolile elementare de Şcolile dc continuare
agricultură dau cunoştinţe sunt propriu zis gândite
generale şi umaniste caşi ca şcoli pentru adolescenţi
pregătire profesională, care (dela 14 la 18 ani), dar
N, fc F. S. Gruntviy (1783-1872)
c in marc parte instruc­ adulţii nu sunt înlăturaţi
ţie teoretică de lucrarea pământului. Aceste şcoli pri­ şi ajutoarele de Stat sunt date întregii activităţi a a-
mesc subvenţii dela Stat in acclaş fel caşi şcolile superioare, cestor şcoli, dacă frecvenţa adolescenţilor intr o clasă a fost
cu care lucrează in legătură strânsă. de 10 sau mai mulţi. Obiectele instrucţiei sunt daneza, arit­
III. Şcolile dc continuare. Teoretic, trebue făcută o deo­ metica. scrisul, desenul, limbile străine, contabilitatea, scrisul
sebire intre şcolile propriu zise de continuare, a căror în­ la maşină, igiena, sociologia, instrucţia, gospodăria şi cu­
sărcinare e să dea copiilor între M şi 18 ani o instrucţie sutul.
care să continue pe aceea primită in şcoala primară, şi in­ Aproape toate şcolile acestea sunt comunale, dar Statul
tre cele aşa numite şcoli de seară, care dau instrucţie gene­ plăteşte subvenţii, ridicându-se până ia 60% din cheltueli.
rală adulţilor. Practic, insă. a fost greu să se menţie această In cursul anului 1928 un comitet numit de Ministerul Edu­
deosebire, când şcoala de continuare a fost deschisă elevilor caţiei a propus noui directive pentru şcolile de seară şi de
peste 18 ani. iar şcolile de seară, tuturor copiilor peste 14. continuare, potrivit cărora toate şcolile de această categorie
In deosebi, in ţinuturile rurale sa dovedit lucru anevoios să ar avea dreptul la o subvenţie din partea Statului şi a fon­
se facă în fiecare sat şcoli aparte de adulţi şi dc adolescenţi. durilor provinciale egală cu întreaga cheltuială pentru salarii,
Origina şcolilor de seară se urcă până la începutul seco­ cu rezerva ca restul cheltuclilor să fie acoperite de comune
lului al XlX-lea. Aceeaş lege (din 1814) care introducea în­ sau de aşezâmmtele particulare care sprijină şcoala şi ca o
văţământul obligator in Danemarca. încuraja comitetele şco­ clasă să aibă cel puţin 10 elevi peste 14 ani (adolescenţi sau
lilor locale şi pe învăţătorii din şcolile elementare să adune adulţi).