Page 62 - 1930-07

EDUCAŢIA POPORULUI IN ALTE TARI 449

IV. Conferinţe. Conferinţe se fac nu nui..ai in şcolile popu­ 5) Şcoli primare superioare, organizate după tipul obişnuit,
lare superioare sau în clasele de seară, ci şi in afară de sau ca şcoli de oraş. mai cu seamă pentru lipsiţi de lucru.
şcoală. O mare parte din activitate e împlinită înăuntrul so­ Subiectele alese sunt economie politică, sociologie, istorie,
cietăţilor sau de ele. care au ca principal scop acţiunea po­ geografie, educaţie, igienă, literatură şi ştiinţă.
litică sau religioasă, propaganda antialcolică. dar există şi Uniunea de educaţie a lucrătorilor primeşte un sprijin a-
un mare număr dc asociaţii organizate numai pentru întoc­ nual dela Stat.
mirea de conferinţe dc instrucţie şi educaţie. Un Însemnat VI. Biblioteci populare. Origina bibliotecilor populare da­
număr de ..case de întruniri' e răspândit peste toate distric­ neze urcă pănâ la 1800. dar rostul lor a fost mai ales de
tele ţârii şi au un mare rost ca locuri ale educaţiei adulţilor. trecere plăcută de vreme. înainte de secolul al douăzecilea,
Conferinţele sunt ţinute de profesori ai şcolilor populare su­ ele nu ajunseseră, după modelul „Bibliotecilor publice" en­
perioare şi folosesc de multe ori ca o continuare a activităţii gleze şi americane, nişte purtătoare ale activităţii de educaţie
In acele şcoli. Subiectele sunt cele mai adesea cele cunoscute a adulţilor. In cei din urmă douăzeci de ani întregul sistem al
din şcoli. Pe lângă fiecare conferinţă se fac şi aşa numitele bibliotecilor a fost reorganizat. Vechile biblioteci au fost aşe­
adunări de toamnă după cules, când se ţin mai multe con­ zate din nou şi altele noui întemeiate. Numărul de cărţi a
ferinţe. fost sporit. O trăsătură caracteristică a bibliotecilor populare
Se mai fac deopotrivă conferinţe şi de către ramurile lo­ daneze e sistemul cooperării intre ele. Un număr dc biblio­
cale ale Uniunii Universităţilor Populare (Extensiunea uni­ teci dc oraş lucrează, nu numai în propriul oraş, ci in pro­
versitară). cu deose­ vincie (un district arc
bire in capitală şi dela 50—100.000 lo­
in oraşele din provin­ cuitori). Aceste bi­
cie. Aceste conferinţe blioteci centrale îm­
se dau adesea In for­ prumută bibliotecilor
mă de cursuri, iar un lor rurale cărţi care
scurt rezumat in care nu pot să intre in mi­
se văd ideile confe­ cile biblioteci săteşti,
rinţelor. se tipăreşte şi şi le ajută şi indru-
se împarte. După con­ mează şi pe alte căi
ferinţă elevii sunt în­ (cumpărarea de cărţi,
demnaţi să ceară lă­ cataloage, aşezare).
muriri mai largi des­ Bibliotecile centrale
pre subiectul tratat. lucrează, aşa dar, cu
Controlul acestei ac­ ajutorul biuroului de
tivităţi de conferinţe informaţie dc curând
se face de un comi­ înfiinţat, ca mijloci­
tet ales de Universi­ toare intre bibliotecile
tatea din Copenhaga. ştiinţifice şi bibliotecile
Activitatea e spriji­ mici populare.
nită de Stat. Bibliotecile populare
Ca o grupă specială — şau cum le e nu­
Ludviff iichrodcr vorbind la şcoala superioară din Askov
trebue amintite con­ mele de asâtzi .,Bi­
( ' crupul d«lr Jrupta picturii: Holcvr Reglrup. CkaiUli* Srhnvlrr. H. Notrhorn. Jskolt
ferinţele la radio pe Appel. Paul Ir Cou: şi H. F. hrillui(. cunoscuţi In miK>m şcolilor superioare populare drnoit) bliotecile ajutate de
care „Radio de Stat'' le dă in fiecare zi. şi al căror cu- Stat" — au fost organizate printr'o lege a bibliotecilor
prins e din cele mai felurite. populare din 1920, care a fost Inoitâ In 1923. Această lege
V. Uniunea pentru educaţie a lucrătorilor. Ca o grupă, îngrijeşte de distribuirea ajutoarelor de Stat. hotărăşte îm­
destul de râsleaţă prin caracter trebue amintită ..Uniunea prejurările in care asemenea ajutoare pot fi dobândite şi
penţru educaţie a lucrătorilor". Activitatea desfăşurată de prevede cum să se facă supravegherea bibliotecilor din par­
Uniune e aceeaş întâlnită in grupele arătate mai sus. dar tea guvernului.
aici diferitele ramuri se găsesc unite intro organizaţie co­ Ajutorul Statului nu trebue să întreacă subvenţiile din iz­
mună. Aici reprezentanţii elevilor înşişi sunt conducătorii. voare locale (fonduri judeţene sau parohiale sau contribuţii
Activitatea de educaţie cuprinde : ale particularilor), cel mai mare ajutor guvernamental pentru
1) Conferinţe in cicluri sau răsleţe : orice comun sau parohie fiind 15.000 kr. (pentru trans­
2) Cercuri de studiu cu subiecte din legislaţia socială, isto­ formarea in lei, să se înmulţească cu 45.50. cursul de azi
ria sindicatelor, social-democraţia şi desvoltarea cooperaţiei : al coroanei daneze) anual. Aşa numirele biblioteci centrale
3) Clase de seară cu instrucţia în istorie, economie, sta­ pot sâ primească lasă până la 23.000 kr.. pentru că oraşele
tistică. lege. ştiinţe naturale, contabilitate, daneză. limbi mai mari se cuvine să fie şi subvenţionate cu sume mai mari.
străine şi alte subiecte ; Bibliotecile sunt comunale şi sunt fără excepţie sub con­
4) Cursuri speciale (cursuri de Duminică), cuprinzând trolul public. Folosirea bibliotecii este sau gratuită sau in
conferinţe şi instrucţie parcticâ pentru funcţionari comunali, schimbul unei taxe foarte mici. Ţinutul servit de fiecare bi­
conducători de sindicate, conducători şi impiegaţi de coope­ bliotecă e o comună sau o parohie, bibliotecile centrale ser­
rative. ziarişti şi propagandişti : vind fireşte un district mai larg sau un judeţ. Bibliotecarii