Page 8 - 1930-07
P. 8
ERWIN REISNER : GALERIA DE TABLOURI BRUKENTHAL 395
zintă pe sfântul Ignat de Loyola şi pe sfântul Fran- Din Anton van Dyck. a cărui factură îngrijită şi
cisc Xaver. Aceste două icoane de altar trebuie sâ curteană stă în contrastul cel mai tăios cu vânjoşia
se fi găsit la început intr'o biserică iezuitâ din unui Jordaens, pinacoteca are o foarte frumoasă
Bruxelles. J. F. M. Michel le aminteşte în 1771 ca copie veche după tabloul „Carol I al Angliei şi so
o podoabă deo ţia lui. Henrieta
sebită a acestei de Franţa”. T a
biserici. Ele se bloul a trecut
potrivesc întoc m u l t ă vreme
mai şi cu inciziile d r e p t original.
in aramă făcute .Astăzi e sigur că
de Schelte a Bol- e vorba de o co
swert pe la 1622 pie. dar ea e din
până la 1633. punct de vedere
Cum au ajuns ele artistic atât de
de-acolo in stă desăvârşită încât
pânirea lui Bru- stă numai cu pu
kenthal. astăzi nu ţin mai prejos de
se mai poate di- original.
băci. Că felul re Deosebit d e
prezentării duce caracteristic pen
la Kubens, o a- tru pictura peisa-
rată o punere a- gistâ a Olandezi
lături a c e l o r lor e „Şes olan
două figuri de dez" de Philip
sfinţi de acelea de Koninck. Iz
din biserica iezui bitoarea adânci
ţilor dela An- me a acestei pic
vers. Fo*o Fisei»» turi e un exem
Pinacoteca e Jan G. van Bronkhorst (1603*lf6I): Femeia şi Mijlocitoarea plu frumos de în
bogată in schimb în ţelegerea spaţiului scăpată din lanţuri, proprie ar
chiar de întâia mână, ai picturii olandeze şi fla tei baroce nordice. Aceeaş constatare se potriveşte
mande de gen. şi celor două ta
de peisagiu şi de blouri mai mici
natură moartă. de Wouwerman.
Întâlnim aci lu „Micul pod de
crări însemnate lemn" şi „Peisa
de Teniers şi giu cu cai de po
Wouwerman. ca vară". Viaţa ţă
re apropie de spi ranilor olandezi
ritul artei J ari o zugrăveşte cu
lor de jos in e- un n e s m i n t i t
poca ei de marc simţ al vieţii ac-
strălucire, jakob vea Da vid Te
Jordaens. un elev niers. care ca e-
al lui Rubens. ni lev al lui Brou-
se desvălue cu ver, şi el la rân-
latura cea mai du-i elev al lui
caracteristică in Frans Hals, stă
tabloul de o ne mai aproape de
obişnuit de mare propriu vorbind
putere „Vara". Olandezii protes
Dela Rubens a tanţi decât de
l u a t Jordaens compatrioţii fla
dragostea de miş manzi catolici.
t*oto ruch«r
care puternică Ambele lucrări
plastică a corpu Philip dc Koninck f 1619*1688): Şes olandez ale acestui ma
rilor, dar a înlocuit lumea de forme eroic-decora- estru. „Cârciumă ţărănească” şi „Consultaţia
tivă a maestrului printr'o viaţă de toate zilele, medicală" sunt chiar bucăţi de cabinet ale pic
groasă, reală, dar mereu veselă prin toate simţu turii de gen. Din aceeaş categorie face parte şi
rile ei. strălucitul tablou. „Femeia uşoară şi oijlocitoarea"