Page 8 - 1930-07
P. 8

ERWIN REISNER : GALERIA DE TABLOURI BRUKENTHAL                          395


          zintă  pe  sfântul  Ignat  de  Loyola  şi  pe  sfântul  Fran-   Din  Anton  van  Dyck.  a  cărui  factură  îngrijită  şi
          cisc  Xaver.  Aceste  două  icoane  de  altar  trebuie  sâ   curteană  stă  în  contrastul  cel  mai  tăios  cu  vânjoşia
          se  fi  găsit  la  început  intr'o  biserică  iezuitâ  din   unui  Jordaens,  pinacoteca  are  o  foarte  frumoasă
          Bruxelles.  J.  F.  M.  Michel  le  aminteşte  în  1771  ca   copie  veche  după  tabloul  „Carol  I  al  Angliei  şi  so­
           o  podoabă  deo­                                                               ţia  lui.  Henrieta
           sebită  a  acestei                                                             de  Franţa”.  T  a­
           biserici.  Ele  se                                                             bloul   a   trecut
           potrivesc  întoc­                                                              m u l t ă   vreme
           mai şi cu inciziile                                                            d r e p t  original.
           in  aramă  făcute                                                              .Astăzi  e  sigur  că
           de  Schelte  a  Bol-                                                           e  vorba  de  o  co­
           swert  pe  la  1622                                                            pie.  dar  ea  e  din
           până la 1633.                                                                  punct  de  vedere
           Cum au ajuns ele                                                               artistic  atât  de
           de-acolo  in  stă­                                                             desăvârşită  încât
           pânirea  lui  Bru-                                                             stă numai cu pu­
           kenthal. astăzi nu                                                             ţin  mai  prejos  de
           se  mai  poate  di-                                                            original.
           băci.  Că felul re­                                                              Deosebit  d  e
           prezentării  duce                                                              caracteristic  pen­
           la  Kubens,  o  a-                                                             tru  pictura  peisa-
           rată  o  punere  a-                                                            gistâ a Olandezi­
           lături  a  c e l o r                                                           lor  e  „Şes  olan­
           două  figuri  de                                                               dez"  de  Philip
           sfinţi  de  acelea                                                             de  Koninck.  Iz­
           din biserica iezui­                                                            bitoarea  adânci­
           ţilor   dela   An-                                                             me  a  acestei  pic­
           vers.                                                                Fo*o Fisei»»  turi  e  un  exem­
                Pinacoteca e     Jan G. van Bronkhorst (1603*lf6I): Femeia şi Mijlocitoarea  plu frumos de în­
            bogată in schimb în                            ţelegerea  spaţiului  scăpată  din  lanţuri,  proprie  ar­
          chiar  de  întâia  mână,  ai  picturii  olandeze  şi  fla­  tei baroce nordice. Aceeaş constatare se potriveşte
           mande  de  gen.                                                                şi  celor  două  ta­
           de  peisagiu  şi  de                                                           blouri  mai  mici
           natură moartă.                                                                 de  Wouwerman.
           Întâlnim  aci  lu­                                                             „Micul  pod  de
           crări   însemnate                                                              lemn"  şi  „Peisa­
           de   Teniers   şi                                                              giu  cu  cai  de  po
          Wouwerman. ca­                                                                  vară".  Viaţa  ţă­
           re apropie de spi­                                                             ranilor   olandezi
           ritul  artei  J  ari­                                                          o  zugrăveşte  cu
           lor  de  jos  in  e-                                                           un n e s m i n t i t
           poca  ei  de  marc                                                             simţ  al  vieţii  ac-
           strălucire,  jakob                                                             vea  Da  vid  Te­
           Jordaens.  un  elev                                                            niers.  care  ca  e-
           al  lui  Rubens.  ni                                                           lev  al  lui  Brou-
           se  desvălue  cu                                                               ver,  şi  el  la  rân-
           latura  cea  mai                                                               du-i  elev  al  lui
           caracteristică   in                                                            Frans  Hals,  stă
           tabloul  de  o  ne­                                                            mai  aproape  de
           obişnuit  de  mare                                                             propriu  vorbind
           putere „Vara".                                                                 Olandezii  protes­
           Dela  Rubens  a                                                                tanţi   decât   de
           l u a t   Jordaens                                                             compatrioţii  fla­
           dragostea de miş­                                                              manzi    catolici.
                                                                               t*oto ruch«r
           care   puternică                                                               Ambele    lucrări
           plastică  a  corpu­          Philip dc Koninck f 1619*1688): Şes olandez       ale  acestui  ma­
           rilor,  dar  a  înlocuit  lumea  de  forme  eroic-decora-   estru.   „Cârciumă   ţărănească”   şi   „Consultaţia
           tivă  a  maestrului  printr'o  viaţă  de  toate  zilele,   medicală"  sunt  chiar  bucăţi  de  cabinet  ale  pic­
           groasă,  reală,  dar  mereu  veselă  prin  toate  simţu­  turii  de  gen.  Din  aceeaş  categorie  face  parte  şi
           rile ei.                                        strălucitul tablou. „Femeia uşoară şi oijlocitoarea"
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13