Page 10 - 1930-08

4 3 8 B O A B E D E G R Â U

4j

Al. Orâşanu Gr. Brâtianu V. A. Urechi»
râmase încă naţiunei române din afarâ de regat, inaugurăm Studenţii dela Iaşi iau parte şi ei la manifestaţii dar cer
astăzi cu deplină speranţă de reuşită, o luptă sacri *i solem­ încontinuu lărgirea câmpului de activitate, nu numai la Tran­
nă. la participarea căreia, chemăm pe toţi Românii, conju- silvania. dar şi la Bucovina. Basarabia.
răndu-i a da Ligii ajutorul lor moral şi a aduce sacrificiu Grija de căpetenie a Ligii e de a începe o întinsă propa­
obolul lor pe altarul celei mai inaltc şi mai sfinte cauze na­ gandă In străinătate, ceeace se face prin Memorandul stu­
ţionale". denţilor care are un mare răsunet mai ales la popoarele la­
Scopul societâţei este. după cum se vede din statute. ..de a tine. râspăndindu-se in 13.000 exemplare.
cultiva conştiinţa solidaritâţei in intreg neamul românesc şi a Din ..Darea de seamă" a lui Lupulescu se poate vedea
întreţine o mişcare care să legitimeze misiunea culturală a clar marele succes:
Românilor in Orient". 'întrebuinţând următoarele mijloace: ..Cauza noastră, atât de nobilă şi de justă, este cauza o
1. înfiinţarea de săli de lectură şi biblioteci. munâ a culturei gintei latine" ne spuneaum ontusiasmaţii fii ai
2. Tipărirea de cărţi in ediţiuni populare. Romei eterne.
3. Sprijinirea publicaţiunilcr care ar lucra in scopul Ligii. ..Şi tot aşa vorbeşte tinerimea din Piemont. Torino. Mila­
4. Conferinţe şi întruniri publice. no. Padova. Napoli, etc.".
5. Sărbătorirea datelor mari din viata „Fraţii noştri din Geneva sunt cu­
trecută a naţionalităţii române. prinşi de admiraţiunc pentru cauza mare
6. Organizarea de congrese anuale a poporului românesc".
ale membrilor Ligii. „Studenţii din Lillc şi Dijon frater­
7. Formarea unui fond de ajutorare nizează cu Românii, fiindcă găsesc
prin cotizaţii, subscrieri de bună voie. multe puncte de asemănare intre noi şi
donaţii, etc. ci". La fel cei din Paris.
Societatea e reprezentată şi adminis­ „Studenţii din Bruxelles se fac soli­
trată de un comitet de 21 membri aleşi dari cu noi in buletinul lor. Iar studenţii
cu majoritatea de voturi şi deopotrivă din Anvers. din Li£ge şi din Gând işi
răspunzători către adunarea generală a manifestează simpatiile lor prin scris şi
membrilor d:n Bucureşti. Unsprezece Întruniri".
din membri comitetului sunt studenţi. „Mulţumită acestor întinse lucrări,
Alegerea comitetului se va face din am putut intra in legătură cu multe so­
doi in doi ani de către adunarea gene­ cietăţi din Apus. In Austria corespun-
rală a membrilor din Bucureşti. In afarâ dem cu 17. in Belgia cu 5. in Franţa
din Bucureşti Liga înfiinţează secţii ori cu 12. in Elveţia cu 3. in Italia cu 19.
unde are membri. in Germania cu 16, în Anglia cu 3. in
Având un succes deplin. Liga dintr’un Spania cu 2. in Norvegia cu 2. in O-
început are următoarele secţii : Ploeşti. landa cu 2. in Serbia cu 1. in Finlanda
Mihail Vlâtlescu
Craiova. Galaţi. Tumu-Severin. Slati­ cu 1”.
na. Piteşti. Târgovişte. Giurgiu. Brăila. Focşani. Bârlad. Bu­ „Marele bărbat de stat Gladstone şi Jules Simon. Emile de
zău. T.-Mâgurele. Tot odată se întemeiază secţii la Paris Lavclcye. profesori ca L. Constans. B. E. Maineri. R. Kavas,
de Stroe Brâtianu. Anvers de d. Moroianu. Berlin de Nanu. Blangstcad. răspund apelurilor Ligii". Scriu ziarele : Figaro