Page 11 - 1930-08
P. 11
B. THEODORESCU: DIN VIATA LIGII CULTURALE 459
ŢII L I G I I
Petie Grădiştcanu Sava Şom&nescu Virgil Arion
L'Eclaire. La France. Le National. Revuc des deux Mondcs, şi trei la: Berlin. Anvers şi Paris. Se cere schimbarea statu
Memorial diplomatique, Le Reveil du Nord. Die Presse, telor. esenţiala schimbare fiind o mai mare centralizare. Se
Deutsches Volksblatt, Politik, Moravska Orhce. Odjet. Tă- aprobă propunerea lui Enacovici ca să se ţină congrese şi ’n
gliche Rundschau. II Diritto, Cultura. La Riforma. II Se- alte oraşe. Se numesc membrii onorifici: L. Schwennhagen.
colo. etc—" Louis van Kcymcilen .etc.
In ţară primul congres are Ioc la II. 12 şi 13 Maiu. in La secţiile din străinătate vorbeau : Dr. G- Marinescu. Dr.
sala Ateneului, sub preşedenţia lui Alex. Orăscu preşedintele Nanu Muscel. O. Dcnsuşianu. Tcohari. Pomptliu Eliade.
Ligii. Iau parte Ia congres: A. Odobcscu. V. A. Urechia. Dr. N. Staicovici. M. lanculescu. Murind Grigore Brătianu.
Gr. Todlescu. A. Dcnsuşianu. I. Bianu. Mehedinţi, iar din până la alegere. locul U este ţinut de către Gh. Bursan. iar
Transilvania: V. Lucaci. Albini. Sever, Axente. la congresul Ligii din 20 Maiu 1893 este ales preşedinte al
Se serbează ziua de 3/15 Maiu de către secţiile Ligii şi la Ligii V. A. Prechia. vice-preşedinte I. Grâdişteanu. casier
Paris. Anvers. Ltcgc. Bruxelles. Berlin, după cum se va ser Perieţeanu-Buzău. I. Lupulescu şi Ion Bianu secretari; G-
ba in totdeauna dc acum inainte. La 24 Noembrie 1891 are Cantacuzino. G. Bursan. Delavrancea. N. Pilipescu membri.
loc intâia adunare a secţiei Bucureşti, Şt. Sihlcanu. N. Cosâcescu. I. Neni-
la care secretarul Lupulescu citeşte un ţescu censori. In acest an biroul Ligii e
raport ce sa tipărit, rămânând astfel in Pasagiu! Român, iar congresul Ligii
unul din cele mai valoroase documente are loc in acest sediu precum şi la Ate
ale Ligii. (Toată arhiva Ligii a fost neu. Secţiile se inmulţirâ la 41. dintre
distrusă in timpul răsboiului). care 8 sau înfiinţat in acest an. Sau
La Memorandul studenţilor Români ajutat societăţile din Ardeal, dar ..in Ba
din Bucureşti şi Iaşi se răspunde de că sarabia nu s'a putut face nimic". Secţia
tre tineretul maghiar, pentru care se tipă din Paris formează o bibliotecă în ur
reşte in 9 August 1892 .J^cplică" juni- ma propunerii lui lanculescu şi chiar in
mei academice române din Ungaria şi aceeaş seară el strânge 750 lei.
T rancil vania. Murind Stroe Brătianu. organizatorul
Anul 1892 e anul de maii protestări Ligii dcla Paris, e ales d. Moroianu.
in multe centre ale ţării : Bucureşti. Iaşi. Şi n acest an au loc mari manifestaţii
Severin, Craiova. Giurgiu. Focşani. Sla în ţară la: Tg.-Jiu. Iaşi. Slatina. La 18
tina. Piteşti. Bârlad. C.-Lung ce au loc Iulie e adus steagul albastru, flamura
mai ales in ziua de 14 Iunie, in special tinerimei din Ardeal. O delegaţie sub
luna Iunie. conducerea părintelui Mongrea şi Rusu
La 24 Maiu 1892 are loc al doilea Şirianu aduc drapelul albastru Ia care
congres al Ligii sub preşedinţia lui Al. se mai adaugă şi altul roşu. Ceremonia
Orăscu şi se alege noul comitet compus predării are loc la Predeal. Lazăr Po-
V. Lucaci
din Gr. Brătianu. preşedinte. N. Cosă- povici. student la Viena. spune : ..Vă
cescu, Lupulescu. Neniţescu. Bianu. Gh. Bursan. Danielescu. dam steagul albastru şi pe cel roşu axând ferma convingere
Antonescu. Pop. Preşedinte de oooarc fiind ales Al. Orăscu. că in curând vă veţi întoarce cu ele la noi. spre a pune şi cu
Gr. Brătianu constată că Liga are in acest an 21 de secţii loarea ce lipseşte, a face să fâlfâe şi'n ţările subjugate drape-