Page 13 - 1930-08

B. THEODORESCU: DIN VIATA LIGII CULTURALE 461

Intr'un alt articol din „Liga Română” se arată că ajutorul una in fiecare judeţ, dintre care 6 secţii îşi au buletinul lor
ce dă Liga. Românilor din Transilvania c: „întărirea mij­ de publicaţii. înfiinţează o bibliotecă populară la Iaşi cu 3000
loacelor lor de rezistenţă In contra politicii de desfiinţare na­ volume şi alta la Bucureşti donând 10.000 volume.
ţională. Mărginindu-ne la o luptă defensivă, la procedări de Această bibliotecă, pornită dela 70 de volume donate de
conserva ţi une noi nu putem deocamdată decât să sprijinim Pâcăţianu in 1891, apoi din biblioteca lui Gr. Brătianu, răs­
pe fraţii noştri in chipul cum ei înşişi vor să fie sprijiniţi”. cumpărată de Cazzavillan. ajunge la o mare importanţă prin
La congresul din 1897 se propune înfiinţarea de şcoli de donaţia de 10.000 de volume a d. prof. N .Iorga şi din darea
adulţi pc lângă deosebitele secţii. de seamă pe 1910 a bibliotecarului Cioflec desprindem : au
In 1898 au loc mari manifestaţii cu ocazia sârbâtorirei lui citit 5322 de persoane dintre care 4298 au consultat perio­
3/15 Maiu 1848 la Bucureşti. Bacău, Severin, Ploeşti. Pre­ dice. iar 1024 diferite opere.
deal. Piteşti. R.-Vâlcca, Galaţi. Focşani, Craiova şi Buzău. In acelaş an, secţia Focşani dă premii la ţărani pentru plu-
In comitetul din acest an intră şi Dr. C. Istrati. gârit, iar secţia Ploieşti. Vălenii de Munte, Câmpina şi
In 1899 se constitueştc un comitet de doamne, cu menirea Craiova organizează cursuri de premii naţionale.
de a veni în ajutorul Ligii cu ocazia serbărilor, pe care ea In 1910 demisionează Sava Şomânescu şi e ales preşedinte
le organizează, alcătuit după propunerea lui V. A. Urechia. V. Arion. Primăria Capitalei sub Vintilă Brătianu donează
Se hotăreşte ca Liga. prin diferite căi să strângă un fond de Ligii actualul teren pentru construirea unui palat al Ligii.
un milion care să servească apoi scopurilor sale. iar secre­ Din ce in ce mai mult se simte la Ligă activitatea unui sin­
tarul din acel timp spune : „Spiritul Ligii culturale trâeşte şi gur om : ţine conferinţe la Ateneu ; la lecţiile sale dela Uni­
rodeşte; el se strecoară prin crăpăturile Carpuţilor şi ale versitate vorbeşte despre Transilvania in faţa Reginei Maria
Balcanilor, trece peste râuri istorice, şterge lacrimi de du­ şi a actualului Rege Carol. iar studenţii şi toţi ardelenii din
rere din ochii celor chinuiţi, duce o blândă mângâiere la ve­ sală dau Reginei buchete de flori cu panglici pe cari sta
trele cele»- desnâdâjduiţi, înviorează pe cei obosiţi in lupte şi scris: Regina tuturor Românilor ; in Moldova, la Iaşi, la Ba­
susţine astfel in mod considerabil moralul unui popor ce luptă cău. in Oltenia, la Severin. la Craiova. întemeiază o secţie,
şi nădăjdueşte”. înfiinţează o bibliotecă şi tot sufletul Ligii e Nicolae Iorga.
Secţia Argeş farc, la congresul din 1899, următoarele pro­ La 24 Decembrie 1914 Liga işi alege următorul comitet:
puneri : preşedinte: Părintele Lucaci: vicc-prcşcdinte Barbu Dela-
1. Unitate in lupta Începută. vrancea ; secretar: N. Iorga : membrii: N. Filipescu. Take
2. Să se proclame un număr de profesori universitari, lonescu, Dr. C. Istrati. L Grădişteanu şi O. Goga : cenzori :
membrii ai Ateneului şi ai Academici, conferenţiari ai Ligii St. Bogdan. Gh. Ranetti. P. Lucaci. Se ţ:n Întruniri in ţară
Culturale, care vor avea să ţină in 2—3 oraşe pc fiecare an. la : Bucureşti, T.-Severin. Iaşi. Galaţi, se dau moţiuni prin
câte o conferinţă pentru ridicarea Ligii. care se insistă pentru intrarea in război u.
3. O rugare către toţi membrii corpului didactic să se facă Se spunea : „Trista experienţă a dovedit că unitatea cul­
membrii ai Ligii şi dacă c posibil să ia in mâna lor conduce­ turală. fără unitatea politică nu are nid-o chezăşie. Pentru
rea Ligii. păstrarea unităţii culturale, ni se impune unitatea politică”.
4. Să se fondeze o revistă bimensuală. Iată cum Liga din Liga pentru unitatea culturală a tuturor
5. Să se reinceapâ in presa străină o campanie energică Românilor devine. Liga pentru unitatea naţională a tuturor
contra prigonirilor culturei române şi să se combată calom­ Românilor.
niile adversarilor. ..După încheierea pâdi Liga nu înţelege a-şi socoti opera
II. Pentru milionul Ligii să se organizeze o loterie. încheiată. Ea se va întinde :
6. Intervenţie pe lângă toţi bogătaşii mari ai ţârii să facă 1. Asupra întreţinerii sentimentului românesc la fraţii ră­
donaţii Ligii. maşi dincolo de hotare (In Banat. Ungaria. Maramureş.
7. Comitet de doamne pc lângă fiecare secţie. Ucraina şi Peninsula Balcanică).
De la 1900 până la 1908 activitatea Ligii se reduce la pu­ 2. Asupra răspândirii ideilor naţionale la Românii liberi,
ţine fapte. In afară de congresele generale, sărbătorirea Iui lucrând la unificarea lor sufletească.
24 Ianuarie şi 3/15 Maiu şi împărţirea de premii la copii 3. Asupra înălţării culturale a ţăranului român din Ro­
meriţoşi şi săraci, nu prea găsim altceva. mânia Mare.
La 24 Ianuarie 1907 vorbeşte Onciu şi Delavrancea. iar A oferit o colaborare frăţească Asociaţiei ardelene şi so-
la congresul din acelaş an e ales d. prof. N. lor ga in co­ rietâţilor culturale din Bucovina şi Basarabia, precum şi so-
mitet pentru ca'n 6 Iunie 1908 să fie ales secretarul Ligii detăţii Macedo-Române din Bucureşti.
Culturale, preşedinte fiind Sara Somânescu. dată ce trebuie Pentru aceasta ea face publicaţii, ţine conferinţe şi orga­
să fie menţionată deoarece Înseamnă o schimbare mare în nizează teatre prin societatea „Teatrul Popular”, la care par-
viaţa societăţii care părea că ’mbâtrânise. tidpă cu banul, rezervându-şi conducerea ca tendinţe".
La venirea sa. Liga abia mai avea şease secţii, şi noul se­ La congresul din 1920 ce s'a ţinut la R.-Vâlcea, iau parte
cretar reuşeşte să reinvieze pe celelalte ridicând numărul la diferite sodetâţi culturale printre care şi Astra : se încheagă
47 dintre care 5 erau rurale. .federaţia pentru cultura neamului român".
întemeiază bursa Şaguna şi premiul Bunca. împrăştie in La congresul din Tg.-Jiu din 1921 se hotărâse următoarele :
Transilvania ziarul „Neamul Românesc” sub diferite nu­ 1. Ideia unui teatru popular.
miri : Floarea Jiului. Floarea Oltului. Primăvara. Toamna. 2. Tipărirea de cărţi ieftine şi bine alese.
Luni. Marţi. Aprilie. Mai ctc.. sau Istoria Românilor sub alte 3. Cultivarea memoriei marilor eroi ai neamului.
numiri. In 1909 întemeiază 22 secţii noui, având cel puţin 4. Contact cât mai strâns între Ligă şl marele public.