Page 16 - 1930-08

Clujul vizut din Grădina Botanică

Grădina Botanică din Cluj

La marginea de miazăzi a oraşului Cluj se In- neamenajate. Au venit apoi pe rând nenorocirile pe
tinde, pe o suprafaţă de aproape 10 hectare, noua capul acestei grădini primitive şcolare.
Grădină Botanică a Universităţii. înfiinţată şi or­ La 1882 s a clădit în mijlocul ei Institutul de
ganizată după unire. în anii de înfrigurată activitate Chimie. Casa contelui Miko a fost transformată
de aşezare pe temeiuri solide a Universităţii. Gră­ dela început în Muzeu de Zoologie. în loc să fi fost
dina Botanică a reuşit să-şi croiască frumoase ros­ dată pentru un Muzeu botanic. La 1897. când a
turi didactice şi ştiinţifice. Dincolo de aceste preo­ venit al doilea director, prof. Dr. J. Istvânffi
cupări restrânse. Grădina aceasta a isbutit însă să (1897—1901), s’a dărâmat şi clădirea Institutului
deştepte intr’o măsură nevisată şi interesul marelui botanic şi adăpostul herbarului. cedând locul cli­
public din localitate şi într'o măsură oarecare al nicii ginecologice, aşa că întreaga grădină şi-a pier­
opiniei publice din ţara întreagă. Cererea acestui dut legătura firească şi indispensabilă cu Institutul
studiu pentru o revistă de cultură e insăş o dovadă. botanic, care a fost mutat atunci in clădirea veche
Ştiu că. satisfăcând-o, împlinesc şi o datorie faţă a guberniului şi pe urmă în noul palat al Universi­
de numeroşii prieteni ai frumosului, binelui şi ade­ tăţii.
vărului întruchipat în această instituţie, care ne-au Directorul Istvânffi a făcut eforturi considerabile
ajutat, sfătuit. încurajat la muncă.
pentru ridicarea acestei grădini văduvite la nivelul
încep cu o privire istorică asupra grădinilor bo­ celor din Apus. In broşura ..Une visite au jardin
tanice din Cluj. botanique de I’Universite royale hongroise de Ko*
Când s a fondat la 1872 Universitatea maghiară lozsvâr. 1900 '. poate prezenta expoziţiei interna­
de la Cluj. unicei catedre de botanică i sa ataşat o ţionale dela 1900 din Paris şi congresului interna­
vastă grădină, parcul dăruit de contele Miko Mu­ ţional de botanică ţinut tot atunci, o grădină mo­
zeului Naţional Ardelean, care urma să fie trans­ dernizată. lărgită, prevăzută cu o reţea de apeduct,
format in grădină botanică. O bogată colecţie de înzestrată (la 1896—1897) cu o stâncărie bogată
arbori şi arbuşti, precum şi o florărie-oranjerie mo­ în plante alpine şi subalpine (350 specii), complec­
destă formau fondul şi începutul mult promiţător tată cu alte câteva grupe şi formaţii fitogeografice
al unei grădini botanice. La intrarea parcului, pe interesante: Fâneţele şi sârăturile ardelene, mlăşti-
locul clinicii ginecologice actuale, se afla o clădire nile noastre, stepele ruseşti, vegetaţia Carstului etc.
cu 4 camere, care servea ca Institut botanic şi biu- S'au construit trei basine de beton. Aproape 2000
rou al direcţiei. specii de plante au fost luate in cultură. Lipseau
Este regretabil că din aceste începuturi, destul insă serele; câte un caldariu şi frigidariu de lemn
de remarcabile şi prielnice, primul director, prof. adăposteau bine-rău plantele exotice, care se în­
Dr. A. Kanitz (1872—1896). nu a reuşit să orga­ mulţeau şi creşteau an de an. Abia venind la 1901
nizeze o instituţie solidă, cu viitor. I s au dat numai al treilea director, prof. Dr. Aladar Richter. cu bo­
foarte modeste fonduri, din care abia a întocmit gate experienţe şi vederi moderne, câştigate in dru­
cu ajutorul grădinarului L. Walz o şcoală sistema­ murile sale din Apus. a fost înzestrată Grădina cu
tică şi de plante medicinale, o mică seră de fier o seră mai cuprinzătoare, de fier, ridicată in gră­
pentru plante tropicale, pe urmă două florării de dina externă (aproape de clinici), lăsată în părăsire
lemn. Trei din patru părţi ale grădinii au rămas până atunci. Aici a aşezat acest mare organizator