Page 24 - 1930-08
P. 24
AI.. BORZA: GRADINA BOTANICA DIN CLUJ 471
Polenizarea. 2. Atragerea insectelor la flori. 3. A- s a perceput o taxă de intrare de 5 lei. Duminică
părarea florilor contra insectelor. 4. Biologia fruc înainte de amiazi grădina a rămas închisă. S’au
telor. 5. înmulţirea asexuată, vegetativă. pus în vânzare şi bilete permanente de sezon de 50
V. Geneza speciilor. 1. Variaţii. 2. Hibrizi. 3. lei. Profesorii, personalul ştiinţific al Universităţii,
Mutanţi. precum şi studenţii în ştiinţe naturale, geografie,
In secţia geografică sa construit şi populat cu farmacie şi medicină au primit bilet permanent gra
plante primite dela Sofia şi Belgrad grupul Florei tuit din oficiu, sau la cerere.
Balcanice. In cursul primăverii din 1925 s’a terminat cons
S’a terminat şi aşezarea grupelor mediterane şi truirea palmariului nostru provizoriu, care poate fi
Flora dunelor marine. vizitat acum şi de publicul mare zilnic între orele
S'au făcut lucrări pregătitoare pentru aşezarea 4 şi 5.
grupelor estasiatice şi în special pentru amenajarea In secţia geografică s'a amenajat grădina japo
grădinii japoneze, pe insula din lacul artificial. neză. s’au plantat foarte multe elemente estasiatice
Lanternele de piatră au fost pregătite la Şcoala de in jurul lacului, care aşteaptă acum să fie betonat.
arte şi meserii din Zlat- pentru a cuprinde cul
na. iar podul, in stil ja turile de nuferi.
ponez. în atelierul ins I.ângă grupul Dobro-
titutului. gci s’a construit o stân-
Răsadniţele şi pepi- cărie reprezentând Coa
nierile s au lărgit consi sta de Argint, care a şi
derabil. fost plantată cu cele
S a construit drumul mai caracteristice specii
prin păduricea de brad; aduse din regiunea Ca-
s’au pavat cu bolovani liacra-Balcic de direc
rotunzi 200 metri drum: tor şi asistenţi în ex
am pietruit şi un nu cursia din 1925.
măr mare de cărări noui In toamnă s'a mai
în Grădina întreagă. construit, in regie, din
Ministerul Instrucţiei veniturile Grădinii, o
a aprobat in 1924 mu remiză foarte încăpă
tarea. reconstruirea şi toare cu o locuinţă pen
adaptarea palmarului de tru lucrătorii Grădinii,
la Grădina veche. Lu din materialul de lemn
crarea aceasta delicată obţinut la demontarea
s'a executat de firmele vechiului Teatru Na
Tors şi Ormai Dr. Ni- ţional. Din ajutorul de
man şi Moldovan, aşa 50.000 lei primit dela
încât palmierii şi cele Primărie s’a refăcut po
lalte plante mari au a- dul mare de peste pâ
juns sub acoperiş cu râul Ţiganilor.
ivirea primului îngheţ. In 1926—28 s’a con
Peste hala cazanelor tinuat c u construirea
sau făcut 4 locuinţe g r u p e l o r geografice.
pentru personalul Gră Lanterna de piatră «lin Gridina japoneză S au etichetat cu tăbliţe
dinii şi o spaţioasă cameră de lucru. de plumb copacii din grădină.
Până acum Grădina nu fusese publică. Progre In 1929 şi 1930 s’a înteţit activitatea de organi
sând însă amenajările binişor, direcţia a decis să zare a Grădinii şi mai mult. Din darul de 25 mi
deschidă şi pentru marele public permanent Gră lioane lei acordat Universităţii din Cluj de guvern
dina. menită să fie un loc de învăţătură şi înălţare în amintirea celor 10 ani dela unire. Grădina Bo
sufletească pentru toţi. tanică a obţinut dela Senatul Universităţii fondul
La 25 Iunie 1925. directorul a invitat pe repre necesar pentru o împrejmuire trainică spre Str. Pas-
zentanţii ziarelor locale române şi maghiare, pre teur. pentru construirea unui complex de 4 sere (din
cum şi pe corespondenţii ziarelor din Capitală şi materialul obţinut dela institutul de corecţie) şi lu
le-a prezentat Grădina, călăuzindu-i şi explicând crări de amenajări mai mici.
istoricul organizării ei. Toate ziarele au scris elo Cea mai importantă lucrare executată din această
gios despre frumuseţea şi înaltele rosturi ştiinţifice, sumă şi din fonduri remarcabile puse la dispoziţie
didactice şi culturale ale acestei instituţii creiate de d-1 ministru N. Costâchescu, este începutul unui
sub stăpânirea românească. mare Muzeu Botanic, sala herbarelor.
Dela data de 25 Iunie. Grădina a putut fi vizitată Toate amănuntele acestea au fost înşirate aci nu
gratuit Lunea şi Joia după amiazi. In celelalte zile mai pentru a arăta, cât de greu se înfiripă în timpu-