Page 25 - 1930-08

472 B O A B E D E G R Â U

nle postbelice o instituţie de cultură. Găsesc insa şi colecţii. Terenul pentru aceste înfăptuiri este re­
aci şi bun prilej de-a arăta, că in marginea posibili­ zervat. Lipsesc deocamdată mijloacele.
tăţilor toate guvernele au acordat sprijinul lor a- înaintând spre interiorul Grădinii, trecând prin
cestor înfăptuiri. Generos a fost şi municipiul Cluj. livada de pomi, cu zeci de varietăţi de mere indi­
Instituţiile bancare şi mulţi particulari au ajutat şi gene şi străine, ştiinţificele determinate şi etiche­
ei Grădina. tate. ajungem la serele ei. Un complex de cinci
Din donatorii şi binefăcători mai statornici s'a florării, din fier. cuprinde o bogată colecţie de
format din 1928 chiar şi un „comitet al Grădinii plante vii din lumi mai calde, tropicale şi medite-
Botanice”, complectat cu rectorul Universităţii şi rane.
delegatul Facultăţii de Ştiinţe, supraveghind gos­ Prima seră găzdueşte palmierii cei mai mari ai
podăria Grădinii, după analogia Comitetelor şco­ Grădinii : Areca rubra. cu trunchiul înalt, elegant
lare. curbat. Phoenix-e stufoase. Latanea impunătoare,
provenind din primele daruri primite la 1873 din
Am zăbovit insă prea mult la istoric. Să descriem grădinile împărăteşti. Alături de palmieri plante de
acum insăş instituţia. talie înaltă, ca Theophrasta imperialis. trestii gi­
Intrând în Grădina Botanică dinspre strada Re­ gantice din neamul Bambuseelor şi altele bat gea­
gală. printr'o poartă ţărănească artistic cioplită de murile de sus ale serei ce a devenit prea scundă
Şcoala de arte şi meserii din Braşov, întâlnim la faţă de trunchiurile şi frunzele neîncetat crescânde
stânga planul Grădinii, care ne dă o orientare ge­ ale acestor giganţi vegetali. Dintre plantele mai
nerală asupra ei. mici interesează pe toţi vizitatorii colecţia frumoasă
de plante utile : lemn de scorţişoară, cafea, măslin,
Prima secţie metodic aranjată este aceea a plan­
telor de ornament. In strătuleţe de câte 1 nr se în- lămâiu, trestie de zahăr, apoi variatele ferigi puru­
şirue dealungul drumului principal plantele de po­ rea verzi.
doabă mai comune prin grădinile noastre, având Un scurt coridor, care trece pe lângă biurourile
etichete cu numele românesc şi latinesc al plantei. şefului de culturi şi ale grădinarului şef. însărcinat
Această secţie este mult consultată de amatorii de cu schimbul de seminţe ce facem an de an cu peste
flori, cari au adesea aşa de slabă orientare in pri­ 150 grădini botanice din ţară şi străinătate. — ne
vinţa numenclaturii plantelor de podoabă. Deose­ conduce la sera a doua, rezervată plantelor cu
bit de ornamentale sunt în acest grup plantele de frunze mari. cum sunt diferitele specii de bananieri
talie înaltă originare din lumi mai calde : Musa cu (Musa). apoi speciile de Ficus, de Philodendron
frunzele uriaşe, palmierul Phoenix. trestia gigantică şi feriga arborescentă Alsophila australis. cu frunze
Arundo donax. pe lângă gheorghinele multicolore admirabil dantelate, reamintindu-ne ferigele mari
şi rondoul artistic alcătuit din plante-tapet. de două ce populau odinioară şi meleagurile noastre, dând
naştere la cărbunii de piatră din zăcămintele pa-
părţi ale drumului.
leozoice. Aici adăpostim şi o frumoasă colecţie de
Urmează un început de „Institut botanic”, par­ Bromeliacee. din neamul cărora face parte delicio­
terul Muzeului, care cuprinde intr'o sală foarte spa­ sul Ananas. De tavan atârnă in coşuri speciale
ţioasă herbarele Universităţii. Clădirea s a ridicat Orhidee minunate, dintre care Stanhopea tigrina
in anul 1929/30 din fondul de 25.000.000 lei primit uimeşte mai mult prin formele-i bizare, parfumul
de Universitate in amintirea Unirii.
suav de vanilie, consistenţa de ceară diafană a pe­
Aproape 500.000 plante preparate şi aranjate in talelor. Intr’o seră la dreapta adăpostim cacteele
cea mai bună ordine sunt aşezate în splendidele du­ ciudate, împreună cu alte palnte grase (suculente),
lapuri de herbar ce cuprinde sala Muzeului, ser­ care deşi aşa de asemănătoare la port. fac parte
vind pentru studiul florei române, ca cel mai valo­ din cele mai diferite familii vegetale : Liliacee. Ama-
ros material documentar din România. Specială im­ ryllidacee. Crassulacee. Euphorbiacee. etc. O altă
portanţă au in acest mare muzeu herbarul Baum- seră scundă şi caldă cuprinde cele mai gingaşe cul­
garten. vechiu de 110 ani, cea mai veche colecţie turi. Publicul mare arată aci mai mult interes pen­
sistematică din România, servind la compunerea tru celebra sensitivă Mimosa pudica şi M. Spe-
lucrării „Flora Magni Principatus Transsilvaniae”. gazzini, care la cea mai mică atingere îşi închid,
Tot aşa de important este şi herbarul marelui bota­ parcă supărate, foliolele. iar la o lovitură mai puter­
nist Florian Porcius, care a explorat cu o neîntre­ nică îşi pleacă frunzele complect.
cută temeinicie flora ţinutului Năsăud, descriind Ultima seră din acest grup. terminată in vara a-
numeroase specii noui pentru ştiinţă, al căror tip nului 1930, este acvariul, primul acvariu mare pe
original se păstrează în Muzeul nostru. pământul românesc. Acum se cultivă aci numai
Sala aceasta spaţioasă, cămin de cercetări şi stu­ câteva specii de nufăr. Cyperus pap/rus din Egipet.
dii botanice rodnice, împreună cu biurourile anexe trestie de zahăr, orez şi alte plante mai mici. Avem
ale directorului şi ale conservatorului herbarului. şi câteva plante carnivore, cum este Nepenthes. cu
sunt numai începutul unui mare Institut botanic, frunzele terminate in urne graţioase, in care alu­
care va trebui să cuprindă laboratoarele de bota­ necă şi se îneacă înrectele. fiind pe urmă „digerate”
nică generală şi sistematică, sala de curs. bibliotecă şi absorbite de plantă. Când va fi complect amena-