Page 26 - 1930-08

AL. BORZA GRADINA BOTANICA DIN CLUJ A7S

jată această serâ-acvariu. vom cultiva în ea uriaşul Incomparabil mai variate ca port şi mai vioaie în
nufăr Victoria regia. privinţa colorilor simt florile ..Coastei de Argint"
In faţa serelor sunt expuse vara. printre bolovani şi ale stepelor dobrogene, amenajate aci în grădină,
mari de piatră. în bătaia soarelui, plantele sucu­ înspre vârful colinei sunt arborii şi arbuştii atât de
lente, cu formele lor atât de bizare : columne de Ce- caracteristici Orientului (Carpinus orientalis, Pa-
reus, Opunţii spinoase. Aloe grase. liurus spina-Christi. Fraxinus Omus, Prunus Ma-
De partea stângă a drumului. începând cu fân­ haleb. Colutea. Caragana, etc.). Pe stânci găsim
tâna de piatră pitorească şi până la pădurea de Euphorbia myrsinites, un cetăţean mediteran in
brad ce alcătueşte un fond admirabil pentru între­ flora noastră, binemirositoarele Saturja coerulea.
gul peisaj, sa a- Achillea Vandasii
menajat o grădină şi Chrysanthemum
japoneză, in stil millefoliatum tur­
japonez, cu plante cescul Pcganum
din flora fermeca­ Harmala şi ele­
tului Orient înde­ mentul subtropic
părtat. Grădina a- Plumbago euro-
ceasta prezintă o- paea. întovărăşit
bligatoriile elemen­ de smochinul săl­
te arhitecturale : batec. podoaba
o insulă cu o co­ mediteraneană a
lină inierbatâ şi acestor meleaguri.
împodobită cu bra­ Stepa pământoa-
zi pigmei şi difor­ să şi pietroasă de
maţi în mod arti­ alături imitează in
ficial. o punte de mic neîntrecutele
piatră. ..stepping- aspecte ale Stepei
stones”, (pietre de dobrogene. Pri­
păşit) înşiruite în măvara domină
pajişte, apoi un aci roşul ca sân­
pod curbat şi or­ gele al bujorilor
namentat în stilul nenumăraţi (Paeo­
tradiţional japo­ nia tenuifolia) îm­
nez. Alături stă preună cu stân-
un ..tory”. poartă jineii pitici multi­
sacră, şi înfipte în colori şi cu pier-
jurul lacului patru secuţele de un
splendide lanterne splendid roz (Pru­
de piatră. In a- nus nana).
cest cadru meşte­ Mai târziu se
şugit japonez sunt r i d i c ă năvalnic
cultivate minuna­ dintre frunzele de
tele flori ale Japo­ bază tulpinile Sal-
niei : cireşi şi cri- viilor încărcate cu
santeme. Iris şi flori. garoafele,
Paeonia, pe lângă cioloboturi pontice
multe altele, tot (Centaurea orien­
mai • răspândite şi talis şi altele).
la noi (Aucuba V.Ie» cu vexaţi, m ontani : Telelei» Specios» Intr'un colţ se
japonica. Evony- aciuiază modest
mus japonica. Eriobotrya japonica. Roşa mul- Campanula romanica. Printre pietre au fost plan­
tiflora. Rhododendroni. Wistaria, Buddleya). tate florile noastre endemice : Dianthus nardifor-
Dar ne cheamă aleea romantică din brâdet spre mis, Agropyron Brandzae.
colinele şi văile Grădinii care ne prezintă flora Ro­ In continuarea stepelor dobrogene s'a amenajat
mâniei. stâncăria cu florile caracteristice ale Banatului şi
Intâiu dunele marine, cu vegetaţia lor caracteris­ Olteniei, care arată înrudire floristică şi cu provin­
tică, ne opresc atenţia. Iarba surie cadrează bine cu cia precedentă. Liliacul (Syringa vulgaris) şi căr-
celelalte burueni de aceeaş coloare (Silene pontica. piniţa sunt comune pentru toate aceste provincii.
Petasites tomentosus) ; până şi frasinul de deltă Speciale pentru Banat sunt laleaua galbenă (Tul­
(Fraxinus holotricha) a îmbrăcat uniforma aceasta pina hungarica) şi pinul tauric (Pinus Pallasiana).
a nisipului. apoi alunul turcesc (Corylus Colurna).