Page 27 - 1930-08

•474 B O A B E D E G R Â U

Din jos de drum se întinde o pajişte frumoasă, desprinde admirabil din fondul verde, al unei pădu­
smălţată cu florile caracteristice ale Câmpiei Ar­ rici de brad.
delene : dediţeii galbeni (Adonis vernalis). jalea Clădirea aceasta provizorie este destinată învă­
ardeleană (Salvia transsilvanica) şi multe altele, ţământului universitar, cuprinzând săli de curs. de
deosebit de frumoase prin luna Iunie. lucrări, biblioteca şi biurouri.
Pentru plantele caracteristice din colinele Buco­ De cealaltă parte a brădetului se înalţă castelul
vinei (Evonymus nana, Poa podolica. Centaurea de apă. construcţie splendidă în beton armat. In
Marschalliana) am rezervat un grupuleţ alături. jurul rezervoriului se înşirue o galerie graţioasă,
Larg se deschide aici valea pitorească până la din care vizitatorii îşi pot da seama nu numai de
pădurea de brad. cu vegetaţia caracteristică a bră- aranjamentul Grădinii şi de neîntrecutele frumuseţi
detului nostru. Un lac ascuns idilic în desişul de peisagere îngrămădite în acest colţ al Clujului, ci
molid ademeneşte multă lume iubitoare de aseme­ au o privire largă asupra oraşului împrejmuit de
nea colţuri fermecate din natură. El este însă şi lă­ dealuri pleşuve spre „Fâneţe”. de păduri pe Someş
caşul celor mai variate alge. ce servesc pentru stu­ in sus. de grădini în spre Feleac.
diu studenţilor noştri. E cu neputinţă să descriem aici şi numai cele mai
însemnate din colecţia de aproximativ 3000 specii
Pădurea coboară până la pârâiaşul şerpuitor, po­ cultivate in sistem. O plimbare fugară ne va da
doaba fără pereche a Grădinii noastre Botanice. Din idee de evoluţia ascendentă a lumii vegetale, dela
isvoare ce se găsesc din susul Grădinii curg lin două formele vechi simple până la cele mai complicate,
şuviţe de apă. printre bolovani de greză. alunecând mai ..superioare” şi în acelaş timp mai recente.
în mici cascade pe alocuri. împreunându-se în ..pâ­ Sistemul începe lângă poarta dinspre Str. Pas-
râul Ţiganilor" care taie in două Grădina. Ambele teur. cu muscineele ce se înmulţesc cu spori şi n'au
maluri sunt împădurite cu brazi, molizi şi cu aluni încă organele numite flori. Urmează ferigele culti­
bătrâni. împreună cu aceste elemente lemnoase co^ vate pe o stâncărie umbroasă, acoperită cu brazi şi
mune am plantat aici admirabilul liliac ardelenesc alături câteva Equisetacee (coada calului) băţoase,
(Syringa Iosikaea), care creşte sălbatec în Munţii tot plante fără flori. Imediat superioare pe scara
Apuseni şi Maramureş până prin Galiţia. Zăvoiul filogeniei sunt gimnospermele. reprezentate aci prin
acesta de munte este bogat împodobit cu splendidul
..brusture" Telekia speciosa. ce-şi desfăşoară în numeroase specii de brad. prin copacul Gingko bi-
loba din Extremul Orient şi prin Ephedra atât de
miez de vară capitulele galbene strălucitoare.
asemănătoare la înfăţişare cu „coada calului”.
La îmbinarea pârâiaşelor, dincolo de podurile De grupul înviorător al brazilor se ataşează cele
rustice, se înalţă o stâncărie de calcar. încărcată cu mai primitive plante cu „flon" adevărate, in înţe­
plantele caracteristice ale Munţilor Apuseni. Co­ lesul comun. Magnoliaceele. cu impunătoare flori
roana verde închisă a tisei străjueşte zimţurile in- albe sau roşietice, în care natura îşi risipeşte cu
drâsneţe, pe care creşte aiul vestit din Cheia Tur- atâta belşug graţiile cuceritoare de insecte, aducă­
zii. Allium obliquum. apoi stânjinei (Iris) multico­ toare de rod. De aci înainte se multiplică nebănuit
lori. Cerastium calcicolum cu mii de steluţe albe. en­ de repede formele şi alcătuirea florilor, organul care
demica plantă Centaurea dacica şi multe-multe flori exprimă cel mai adecvat progresul evolutiv al fanc-
de interes deosebit pentru fitogeografia ţării. rogamelor (plante cu flori). Deoparte se continuă
Nu vom urca prin brădet pe culmea colinei. — seria dicotiledonatelor. cu Ranunculaceele (bujori,
căci încă nu s a terminat construcţia şi plantarea spânz, câldăruşi. Delphinium. Aconitum). iar la a-
grupelor ce reprezintă munţii noştri înalţi cu flora cestea se alipesc atâtea plante de apă. cultivate
lor specifică — ci vom trece pârâiaşul Grădinii peste aci într’un sistem întreg de basine mici şi mari. In
podeţul rustic ori peste podul cel mare, lung de 20 fruntea tuturor stau nuferii cu frunze plutitoare şi
metri, înalt. încât permite o privire cuprinzătoare flori încântătoare. De altă parte se înşirue monoco-
peste întreaga vale ..de munte” şi ne găsim in cea tiledonatele cu familiile crinilor, zambilelor. Orhi­
mai largă secţie a Grădinii. în ..sistem". Aici toate deelor, Cannelor ce se întrec in hlamidele florilor
plantele sunt grupate după genuri in familii natu­ pompoase ; ierburile variate, dar lipsite de corole
rale. iar acestea sunt aranjate în straturi apropiate colorate adastă alături.
sau mai îndepărtate, după înrudirea lor naturală înspre marginea Grădinii se înşirue reprezentanţii
dovedită ştiinţificeşte ori presupusă. Ca pe un ..ar­ maestoşi ai familiilor de fagi. stejari, plopi, nuci şi
bore genealogic”, numit in botanică ,.arbore filoge- ulmi. De ele se ataşează rude mai mărunte, cu tul­
metic se pot urmări în această secţie seriile na­ pini ierboase.
turale. filiaţia de obârşie a plantelor cultiva- Urmează iarăşi copaci şi arbuşti din neamul ro­
bile la noi sub cerul liber, complectate vara cu plante zelor şi al leguminoaselor. Lângă un corn impună­
scoase din seră. Grupele naturale de ordin mai mare tor este aşezat neamul umbeliferelor. cu reprezen­
sau mai mic sunt separate prin drumuri şi cărări tanţi gigantici, originari din stepele Asiei. Nespus
artistic trasate, ţinând seama de relieful terenului. de drăgălaşe sunt neamurile de Verbină. Labia-
In mijlocul acestei secţii se ridică, cochet în vâr­ ceele. Scrophulariaceele cu flori multicolore. Nea­
ful unei coline, institutul botanic vechiu. care se mul pepenilor ocupă alt strat. Tot aşa clopoţeii mai