Page 28 - 1930-08

AL. BORZA : GRADINA BOTANICA DIN CLUJ 473

mult albaştri. La urmă de tot, până la drumul mare se înmulţesc pe cale vegetativă, cum se apără de
de unde am început plimbarea circulară prin „sis­ uscăciune, cum se urcă spre lumină, cum îşi îm­
tem ”, găsim Compozeele. cele mai superioare prăştie seminţele : prin vânt, agăţându-se de ani­
plante, cu floricele mici îngrămădite în capitule ce male. aruncându-le prin forţă mecanică, plutindu-le
se prezintă in faţa noastră — desigur însă şi în pe apă.
ochii insectelor — ca o singură floare, o adevărată Un grup mai mic arată câteva exemple caracte­
„superfloare”. ristice de variaţii, hibridizări, mutaţii, care pot
Floarea soarelui, cu numeroasele rude sălbatice duce la naşterea de specii noui. la acest mister încă
din America de Nord. este neamul cel mai cunoscut nedesluşit al naturii.
din această familie. Aci cultivăm însă şi zeci de Şi cel mai rezistent vizitator oboseşte după a-
Aster-e. gheorghine. cioloboturi (Centaurea) colo­ ceastă vizită prin principalele colţuri ale Grădinii.
rate fel şi fel. Amica şi atâtea altele. Abia mai poate consacra atenţia sa bogatei colec­
Ar fi necomplectă descrierea aceasta sumară a ţii de plante alpine, cultivate în ghivece, pe patru
Grădinii, dacă nu am face amintire de secţia mese uriaşe : specialistul găseşte aci însă cele mai
p 1 a n t e 1 or medicinale preţioase comori ale
precum şi de secţia Grădinii, specii rare. de­
plantelor utile (legume, licate. critice şi noui.
plante oleifere. narcoti­ care stau sub continua
ce. furagere. textile o b s e r v a r e a statului
etc.) amenajate alături major ştiinţific al Gră­
de sistem pentru tre­ dinii : directorul, şeful
buinţele elementare ale de lucrări (Emil Pop),
învăţământului. şeful de culturi (Cornel
Mai sunt însă şi din­ Gurtler). conservatorul
colo de pârâu câteva colecţiilor (Iuliu E.
secţii de interes. Por­ Nyarady). asistentul
nind dela grupul florei (Gheorghe Bujorean)
Banatului urcăm câteva şi preparatorul ştiinţific
scări de piatră până Ia (Homei).
stâncăria florei medite- Câţi specialişti străini
rane. îmbelşugat repre­ nu sau desfătat însă
zentată prin specii no­ în ele! Câţi vizitatori
bile, înveşmântate ■ in din zecile de mii cari se
pâslă deasă (Salvia) perindă pe aici. venind
încărcate de flori miro­ ca pioşi pelerini la
sitoare. vizitate de roiuri Mecca Clujului, la a-
de albine, şi care îţi ră­ ceastă Grădină, nu au
pesc vederea cu colo­ rămas uimiţi de belşu­
rile lor vii. armonice. gul de flori alpine, ce
Alt tip mediteran le-ar rezerva o excursie
reprezintă lămâii, por­ in munţii înalţi !
tocalii. leandrii, cu frun­ Staţiunea meteorolo-
ze pieloase pururea gică-ecologică, cu zeci
verzi. de aparate pentru mă­
Dar trebue să stai surarea temperaturii,
Munţii Banatului fi Olteniei; la itlngi stepa Dobrogei
poate ceasuri la grupele umidităţii, a luminii şi a
bogate de plante mediterane ca să-ţi întipăreşti vântului, printre care multe construite de d-nul
formele lor elegante şi să te laşi îmbătat de mires­ Bujorean. asistent al acestui institut, este aşezată
mele lor suave ! printre serele de propagare. înmulţire şi iemare.
Ca o curiozitate rară am grupat alături plantele alături de pepinierele şi răsadniţele vaste, de unde
cultivate de romani, pe timpul lui Pliniu (s. I d. a pornit organizarea Grădinii şi popularea ei cu
Chr.), printre care găsim, spre uimirea noastră. în­ cel puţin 5000 specii indigene şi străine.
treaga serie de plante de podoabă şi leac cultivate
prin vechile noastre grădini ţărăneşti: busuioc şi Grădinile botanice au răsărit în diferitele epoci
mintă, spânz, crin. mixandre. lemnu-Domnului.. Ce din diferite necesităţi ştiinţifice şi practice. Ele au
bine se conservă comorile culturii de conservativul corespuns necesităţilor în totdeauna însă numai în
nostru popor! funcţie de mijloacele materiale ce li sau pus la
In faţa grupelor mediterane sau amenajat gru­ dispoziţie şi mai ales în măsura in care persoanele
pele biologice : plante care arată cum se poleni- care le conduc, le întreţin au înţeles să animeze
sează florile prin diferitele insecte şi prin vânt. cum instituţia prin urmărirea activă a ţelurilor ştiinţifice