Page 29 - 1930-08

476 B O A B E D E G R Â U

şi a rosturilor culturale. în serviciul cărora se poate ţiile practice ale botanicii, verifică adesea cunoş­
pune o grădină botanică. tinţele lor in Grădina aceasta Botanică.
Discuţiile teoretice asupra rosturilor grădinilor Grădina pune la dispoziţia şcoalelor secundare
botanice se pot întinde la infinit şi sunt de fapt şi din localitate material intuitiv viu. la cerere şi este
acum la ordinea de zi. de mare ajutor învăţământul botanic în şcoalele din
Chiar şi la Congresul internaţional de Horticul- întreaga ţară, care înţeleg să viziteze Grădina. O-
tură ţinut astă vară la Londra — la care scriitorul fere gratuit seminţe pentru înfiinţarea şi întreţine­
acestor rânduri a fost numit viceprezident al secţiei rea de grădini botanice şcolare în ţară.
grădinilor botanice, graţie reputaţiei de care se Grădina organizează expoziţii de fructe şi este
bucură această instituţie printre specialiştii de pre- pivotul secţiei Cluj a Societăţii de Horticultură.
tutindenea — s’a discutat rostul lor în zilele noastre, Marele public găseşte nu numai recreaţie şi des­
in lumina comunicării făcute de profesorul C. Re- fătare estetică în acest mare parc public al Cluju­
gel dela Universitatea din Kaunas (Lithuania). lui. ci poate culege atâtea cunoştinţe botanice in r
Noi am organizat această nouă instituţie la Cluj diferitele secţii ale Grădinii. în sere şi muzeu. Nu­
după concepţiile noastre, inspirate de starea de azi mărul vizitatorilor creşte din an în an. In 1929 au
a ştiinţei şi de experienţele câştigate din vizitarea vizitat cel puţin 30.000 persoane această Grădină,
celor mai însemnate instituţii similare din Europa printre care foarte mulţi cetăţeni străini, cari au dus
şi America de Nord *)• faima instituţiei noastre peste hotarele ţării.
Prin realizări şi fapte am dovedit, că această Gră­ Grădina Botanică din Cluj este. în sfârşit, insti­
dină Botanică împlineşte următoareel misiuni : tuţia centrală pentru protecţia naturii în Ardeal
Pune la dispoziţia cursurilor de botanică generală şi în parte pentru ţara întreagă. Direcţia Gră­
şi botanică sistematică material îmbelşugat de­ dinii a organizat definitiv rezervaţii proprii de
monstrativ. de asemenea botanicii medicale. stepe, păduri şi stâncării în mai multe puncte ale
Furnizează material lucrărilor practice ale stu­ ţării, salvând pentru posteritate specii vegetale sau
denţilor. tovărăşii vegetale specifice ţării. Organizează mai
Face posibilă ţinerea cursurilor de geografie bo­ multe parcuri naţionale şi a isbutit să impună şi o
tanică şi îndrumează atenţia cercetărilor spre geo- lege specială cercurilor hotăritoare.
botacică şi ecologie prin grupele geografice, câm­ Năzuinţele ştiinţifice ale instituţiei sunt concre­
purile sale de observaţie şi experienţă, prin staţiu­ tizate prin publicaţiile personalului său ştiinţific a-
nea sa ecologică. părute în reviste străine, de specialitate, şi in pu­
îndrumează şi face posibile studiile toxonomice. blicaţiile proprii :
floristice şi monografice, prin materialul viu de a) ..Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului
plante adunat şi cultivat aci de pretutindeni. Pre­ Botanic dela Universitatea din Cluj", redactat de
găteşte o Floră critică a României. Al. Borza, in 9 volume (al X-lea este sub tipar).
întreţine un schimb, intensiv şi extensiv, de se­ b) ..Contribuţiuni Botanice din Cluj", publicat
minţe. plante vii. material de herbar şi publicaţii cu de această instituţie împreună cu Institutul de Bo­
toate instituţiile similare din lumea întreagă, răs­ tanică generală de sub direcţia d-lui Prof. 1. Grin-
pândind pretutindeni plantele dela noi. material ţescu. Un volum.
de studiu din flora României şi încopciază năzuin­ c) ..Flora Romaniae exsiccata". o publicaţie im­
ţele ştiinţifice româneşti din Cluj în viaţa şi organi­ portantă de herbar ce apare numai în 60 exem­
zaţia ştiinţifică universală. plare. dintre care aproximativ 30 se trimit în schimb
Practicienii (horticultorii, agricultorii şi silvicul­ marilor muzee botanice din străinătate, iar restul
torii) cari desfăşoară activitatea lor pe aplica­ rămâne la instituţiile botanice şi botaniştii din ţară.
Au apărut 9 mari fascicole. Centuria a X-a este în
*) Directorul Grădinii a vizitat următoarele Grădini bo­ pregătire.
tanice in Europa : Basel. Bern. Bucureşti. Berlin, Budapesta. Acestea sunt. cred eu cele mai preţioase roade
Brao. Breslau, Bg. St Pierre. Cambridge. Cernăuţi. Craco­ ale muncii de zece ani şi cel mai frumos omagiu
via. Dresda, Geneva. Graz, Grenoble. Hamburg. Iaşi. Lau- ce putem aduce ţării şi oamenilor de bine. cari au
taret. Londra (şi Kcw). Lyon, Marsilia. Munchen. Padova. ; nţeles să facă jertfe pentru înfăptuirea şi întreţi­
Pans. Praga, Proubonice. Roma. Strassbourg. Varşovia. nerea Grădinii Botanice din Cluj.
Viena. Zagreb, Zakopane. Zurich.
AL. BORZA
In America : Araoid Arboretum la Boston. Chicago. New-
York. Brooklyn. St. Louis. Washington. Directorul Grădinii Botanice din Cluj