Page 3 - 1930-08

N am fost martor la începuturile Ligii Cultu­ case intre simpaticele ziduri ale vechii clădiri. Do­
rale. A fost o operă de entuziasm tineresc îndepli­ bitoace îşi lăsaseră murdăriile acumulate in mijlocul
nită la Bucureşti, pe o vreme când entuziasmul prafului şi al dărâmăturilor tencuielii. Pe o lespede
îmbrăca forme de organizaţie şi începea acţiuni cu de mormânt profanată, inscripţia pomenia numele
viitor. lui Teodor Brătianu : omul de bine îşi aflase odihna
Câţiva dintre călduroşii studenţi de atunci trăesc in ctitoria înaintaşilor şi putea fi sigur că nime­
şi astăzi, cu totul despărţiţi prin ocupaţiile şi ten- nea nu se va gândi la dânsul. Aşa va fi fiind şi
dinţile lor de înfăptuirea de acum vreo patru de­ acum şi nu trebue să fie aşa.
cenii. „Liga Culturală” e numai prescurtarea numelui
A fost însă în mijlocul lor, pentru a li da o di­ deplin : „Liga pentru unitatea culturală a Români­
recţie şi pentru a-i susţinea prin autoritatea lui de lor”. Această unitate sufletească, cel mai preţios
om matur, purtând un nume frumos şi având o si­ element de putere al naţiei, era ameninţată prin
tuaţie în societate, un om astăzi de mult uitat, şi la măsurile de stupidă şi inutilă prigonire ale guver­
care gândindu-mă acum. îmi vine în minte datoria nelor maghiare, care preqătiau astfel descompu­
de a face ca în marele palat al Ligii să fie un loc nerea Statului milenar. România Doliticianilor nu
însemnat cu numele lui. Poate că şi mai mult de­ putea face altceva decât doar să decoreze pe pro­
cât atâta ar fi de făcut centru acest suflet curat curorul care trimisese 1? temnită atâţia Români,
care s'a dat întrea faptei pe care a iniţiat-o. vinovaţi că au afirmat dreptul lor la o viaţă na­
Undeva. în jud. Argeş. întâmplarea a făcut să ţională. Jeszenszky. Chiar fără astfel de neînchi­
văd o foarte frumoasă şi veche curte boerească puite greşeli sau scăpări din vedere ale unei crase
aproape intactă, dar pustie, afară de vreo două odăi ignoranţe. ce putea face. cu veşnica frică de Rusia,
in care se instalaseră nişte jandarmi. aliata, prin voinţa Germaniei, a monarhiei dualiste?
împrejur grădina era cu totul sălbătăcită, pomii Dar pe atunci ce nu putea face Statul. îndrăzni să
roditori întorcându-se la starea primitivă. facă Societatea. Şi astfel dela un capăt al ţării la
In fund se vedea un turnuleţ de biserică, dar de celalt s’a pornit o formidabilă mişcare de protes­
mulţi ani de zile nicio cântare de preot ou se ridi­ tare. câştigând ..şi oameni cu răspundere” şi

Carte de membru dela tnoeputurile Ligii (m&rime naturali)