Page 30 - 1930-08
P. 30
o m â n e a s c ă
Ideea înfăptuirii unei mari edituri româneşti a e creearea unui fond cultural, participarea lucră
svâcnit in mijlocul frământărilor dela Iaşi. Nici torilor la beneficii, etc.
n’apucară bine să se desluşească zorile izbândei fi împrejurările economice, schimbate de răsboiu.
nale şi urmară discuţii. în cerc restrâns, asupra di au dus la îndeplinirea gândului lui Athanasiu. mai
feritelor probleme, mai ales culturale, care se iveau repede şi mai măreţ decât l-ar fi putut închipui
depc urma nouilor perspective istorice. Ca o coinci- fostul rector al Universităţii din Bucureşti, primul
Librăria şi biurourile .Cărţii româneşti*
denţă de bun augur, consfătuirile aveau loc în preşedinte al Consiliului de Administraţie al So
Aula vechii Universităţi, sală în care, pe vremuri, cietăţii „Cartea Românească”.
s au ţinut conferinţele Societăţii Junimea, cu o co Firme vechi, cu renume câştigat, nu se mai în
vârşitoare influenţă asupra progresului nostru cul cumetau să facă faţă. izolate, nouilor cerinţe. îm
tural. prejurările le-au împins la unire.
Apărătorul hotărît şi tenace al înfiinţării unui Astfel a luat naştere. în anul 1919. marele ins
institut de editură, cu scop de a contribui la cultura titut de editură „Cartea Românească”, aproape în
mulţimii, şi la cimentarea sufletească din provin acelaş timp când vechiul institut ..Socec" trecea în
ciile ce aveau să se unească, a fost regretatul Pro stăpânirea D-lor Schwartz & Şaraga. Se creeau în
fesor Ion Athanasiu. El a făurit primele statute ale felul acesta isvoare de mari forţe in domeniul edi
Societăţii visate, din care au rămas multe puncte turii.
şi în actualele statute ale ..Cărţii Româneşti”, cum Trăinicia instituţiei „Cartea Românească” este