Page 34 - 1930-08

I. S1MIONESCU: CARTEA ROMANEASCA 481

tură în conformitate cu starea generală culturală Răspândind gustul de citit în mulţime, ea pregă­
din ţară. teşte astfel terenul pentru înţelegerea şi desfacerea
Cultura mulţimii a fost pusă pe planul intâiu. şi cât mai largă a literaturii şi ştiinţei româneşti.
In această direcţie ..Cartea Românească' a săvârşit, In această direcţie „Cartea Românească” şi-a
cu hotărîre şi continuitate, mai mult de cât oricare făcut pe deplin datoria. Ea a fost singura instituţie
altă instituţie similară, particulară sau de Stat. de editură, care a stabilit premii literare şi ştiinţi­
Ea n’a urmărit un câştig, deoarece prin statute fice. pentru lucrări inedite, obţinând astfel un suc­
se menţine în fiecare an un fond cultural, uneori ces moral însemnat.
şi de un milion de Ici, pentru susţinerea biblioteci­ Catalogul ei general cuprinde capitolele cele mai
lor ieftine pe care le editează. în diferite domenii variate, dela poezii la opere de specialitate ştiinţi­
de cunoştinţe. fică. dela cărţi cu preţ redus la adevărate Iucrăn
Sute de mii de exemplare s au răspândit astfel de artă pentru bibliofili. Din această din urmă cate­
in mulţimea dornică de citit, prin „Pagini Alese din gorie merită menţiune : Adrian Maniti. La gravure
Scriitorii Români ". Aproape 2.000.OCR) de broşuri sur bois en Roumanie. frumoasele colecţii de stampe

Vitrina A. D. Xenopol

din „Cunoştinţe Folositoare", adevărată enciclo­ ale D-lui Olszewski. ediţia aleasă din Poveştile M.
pedie ştiinţifică şi geografică, sau împrăştiat in S. Regina Maria. Niculăiţă Minciună de Brătescu
numeroasele biblioteci săteşti înfiinţate de particu­ Voineşti. cu planşe originale colorate, sau opera
lari sau de instituţii ca „Fundaţia Voevodul Mi- Divina Comedie, tradusă de Coşbuc. adnotată de
hai" şi Direcţia Educaţiei Poporului. D-l Prof. Ortiz. cu stampe şi desenuri tot aşa de
„Calendarul Gospodarilor" apare regulat de 11 alese ca în ediţiile de lux străine.
ani; din această carte de citire, a săteanului, dar şi Clasicii români au fost scoşi din uitare prin edi­
a celor din oraşe, s'au vândut peste un sfert de mi­
lion de exemplare, întâlnindu-se în orice sat cât de ţii îngrijite. „Cartea Românească" asigurându-şi
izolat din ţară. exclusivitatea operelor lui Coşbuc. Slavici ori
La acestea, dacă se adaugă Biblioteca Agricolă Vlahuţă.
şi Biblioteca Minerva se poate scoate în relief cu Din monumentala operă a marelui istoric A. D.
toată obiectivitatea, partea însemnată pe care a Xenopol. Istoria Românilor in 14 volume, au apă
luat-o „Cartea Românească", abia într’un deceniu rut până acum 12 volume, iar celelalte două voi
de activitate, la răspândirea culturii generale ieşi in curând. încheind astfel o lucrare de editură