Page 39 - 1930-08
P. 39
486 B O A B E D E G R Â U
palmă, şi. cu sufletul uşurat, porneai liniştit după ai fost de şapte ani. de când ai ajuns la anii pri
treabă. Nu-ţi stătea plugul în brazdă cu ceasurile, ceperii. chiar şi mai dinainte ?".
ca acum. Azi oamenii aşteaptă ca pe spini în uşa Moşneagul o ascultă zimbind uşor. fumuriu. cu
bisericii, până să le vină rândul. Tinerelul de azi ochii înpăingeniţi, sorbind cu lăcomr'e din ţigară :
are nevoe de-un ceas până să vadă ce-i in sufletul — ..Copilării !" zicea el.
omului. Râvnă este, n'am ce zice. dar şi lipsă de — ..Aşa ? Iţi par copilării ?"
pricepere, şi oameni sunt nemulţumiţi". — ..D'apoi cum ! Să-ţi aduci aminte de când ai
Mătuşa Stana clătina cu jale capul, se uita cu fost de şapte ani. Sunt lucruri, tu femee. şi mai de
milă şi cu teamă la moşneag : demult, de cari îţi aduci aminte. Iată. de-o pildă,
— ..Simţiam eu că tu nu te alegi cu nimic din ca când a ars la Manoilă. Ia vecinul, eram numai de
zaniile părintelui. Văd că tu n ai înţeles nici te- patru ani. şi-mi aduc aminte ca acum. Ţin minte şi
— , Asculta. SUoo". începu bitr&nul cu «laşul scâzut. D *** n ***
meiul propovăduirii sale. Iată. vreau să-ţi dau o de când am căzut din mărul cel văratec. deşi. cum
mână de ajutor. Lauzi pe părintele Costan. Dum spunea mămuca. eram şi mai mic. Dar', de câte ori
nezeu să-l hodinească, a fost om de omenie. Dar i-ai minţit şi nu i-ai ascultat pe părinţi, cine să-şi
cum te spovedea ? Abea ingenunchiai subt patrafir, mai aducă aminte ! Părintele e tânăr şi nu cunoaşte
abea începeai să spui, şi te oprea : ..Lasă. lasă ! sufletul omului. Sufletul închide unele lucruri ca
Ştiu eu ! Muerile cu gura păcătuesc. că-s rele de intr'un mormânt, unde putrezesc şi nu se mai alege
limbă!” Şi se grăbea să-ţi dea canonul. — Apoi. nimic de ele. Pe altele le adună, cum aduni hainele
bine. Mitre, spovedanie era asta ? Când avea vre într’o ladă. la păstrare. Dar cine-mi spune mie că
me părintele Costan să te întrebe ce-ai făcut în co păcatele copilăriei sunt în ladă. Eu. drept să-ţi
pilărie, ce ai greşit în tinereţe ? Te-a întrebat vr’o- spun, nu am m ai dat cu ochii de ele. Nu ştiu să
dată dacă ţi-ai spus la spovada din urmă toate pă fi avut păcate în copilărie. De altfel, ce păcate poate
catele ? Dacă nu te-ai ruşinat să-ţi mărturiseşti face omul la vârsta asta
vr’unul ? Te-a luat vr'odată să te descoasă de când Bătrâna clătina din cap a pagubă :