Page 43 - 1930-08

4 9 2 R O A B E D E G R Â U

*

iiTTT

Propr. I. 5. R. Foto Be.-.r Propr. I. 5. R. Foto B*rman
In uşa morii Poart4 <>Uene „ c4
tundă. încheiată cu favoritele cunoscute albe, se u>Ui cu o om de cugetare, să-l ‘întâmpinăm cu tot fiorul şi toată măre­
stăruinţă dureroasă, poate pentrucă in ei se adunase toată ţia cuvenită.
viata care începuse să plece din alte mădulare, dar poate şi
dintr'un fel de cochetărie bărbătească. încercând să prindă ŞIMLAUL SILVAN IEI. Orăşelul acesta din părţile dc
şi să ţie astfel luarea aminte străină ca să nu mai vadă ruina Miazănoapte ale Ardealului işi are dc curând statuia lui ro­
picioarelor mai mult târâte. Pe urmă, după un nou atac. s a mânească. Stă acolo, pe un soclu de piatră, cu faţa aspră
dus şi ne-a lăsat, nouă cititorilor celor mulţi, această istorie. şi aproape nepământeană, Simeon Rărnuţiu. Nu ştiu de ce
Studenţii, colegii de specialitate sau bibliotecile au şi altceva, puneam marele lui discurs dela 1848 in rând cu o catilinarâ.
au îndeosebi indrăsncala încercării lui de încadrare filozo­ chiar cu cea dintâi care începe cu Quousque tandem. Mer­
fică a istoriei sau atâtea alte opere. Le au ca să le cerceteze geam pe drum, rostind tare frazele lui. uscate şi necruţă­
şi să ridice la rari răstimpuri câte un citat, cum ia un cuce­ toare. ca şi trăsăturile turnate acum in bronz. N aveau cu­
ritor dintr'o ţară câte o statue, pentrucă nu e in start să şi-o loare şi nici căldură, dar clocoteau dc convingere stăpânită
incorporeze altfel. Noi atât avem ! Şi pe când ceilalţi, cu cât şi de înlănţuire retorică. Te luau cu ele. Catilina însemna
trec anii. strâmbă din nas şi pornesc după citate in alte părţi, aici naţiunea maghiară, care ne pândea cu nimicirea. Era in
noi rămânem credincioşi, pentrucă noi găsim acolo viaţa acei ani ai liceului, când pe lângă lecţii şi bătaia mingii, gă­
care a fost pusă şi viaţa noastră. Aceasta nu învecheşte şi seam timp să înfiinţăm şi societăţi secrete, din care una era
nici n a scăpat vreun document sau a putut să bănue o nouă pentru liberarea Românilor dc dincolo.
interpretare, pe care să n'o folosească. Mi-e limpede in minte ca astăzi, apoi, pica pe analiza a-
Recitesc inceputul prefeţei dela 1888. „Poate părea in- proape sceptică a istoricului Iorga din întâii ani de univer­
drăsneaţă întreprinderea de a scrie, in starea de astăzi a sitate. fără niciun respect faţă de acest idol al intâci băcţii.
ştiinţei istorice asupra poporului nostru, o istorie a acestuia. spirit pozitivist, cuvântare ţinută in mitropolia din Cluj Ia
Isvoarcle pentru cunoştinţa trecutului său curg adeseori nu­ trei. patru sute dc „domni '. pe când prostimea aştepta afară
mai in picături ; multe părţi ale istoriei sale sunt încă nişte cu dăsagii încărcaţi pentru vreme lungă. Ea na auzit nimic,
ghicitori care aşteaptă o deslcgarc ’. Multe ghicitori le-a des- şi. chiar dacă ar fi auzit, ce-ar fi putut Înţelege din argu­
legat singur, in cei vreo 25 de ani câţi au trecut până Ia a mentarea savantă.croită după tot tipicul ora'oriei juridice ? X
doua ediţie îngrijită, scurt în preajma râsboiului, tot de autor; Mă luminam şi ştiam că e aşa cum învăţatul de pe catedră
pe altele, multe, le-au descoperit in acelaş timp sau după, alţii. povestea, dar nu eram mai puţin supărat şi nu ridicam mai
El făcuse Unirea. înaintea râsboiului. in aceste volume. In puţin 'întâmpinări in mine. Chiar aşa să fi fost!... Parcă nu-l
care viaţa poporului romăn apare întreagă, nesfărâmatâ de auzise, cine trebuia ! Şi nu i-au dus alţii cuvântul numaidecât
hotare. Putea să plece cu oarecare mângâcre. Iar astăzi, mai departe ? Nu era între ascultătorii din biserică şi stu­
când se întoarce, in forma mai iubită de către un scriitor şi dentul in drepturi dela Târgu Mureş, tânăr jurist şi el. adâ-