Page 44 - 1930-08

Deschiderea conferinţei intcr-balcanice în sala de şedinţe * Parlamentului elin

ÎNŢELEGERI INTRE POPOARE. — Oamenii cari sau
i rinţe comune ? Se putea merge spre nişte hotărâri de top
întâlnit la Atena, ca să cerceteze Împreună cum s'ar putea primite şi care să fie ca intâelc trepte pe un drum al viito­
ajunge Ia o legătură mai strânsă intre popoarele peninsulei rului ? Ideea aruncată intre oameni lucra ca o formulă de
balcanice, abia au sosit acasă. Fiecare priveşte încă odată cristalizare. Valoarea ei de propagandă îşi făcea loc cea
îndărăt şi Încearcă să desfacă din înflăcărarea prilejului, tot­ dintâi. înainte şi in afară de orice putinţă sau început de
deauna părând pupn la poruncă, sau din amănuntul ciocni­ faptă.
rilor unei conferinţe cu puncte de vedere destul de felurite, La noi se punea întrebarea, de mult uitată, dacă suntem
partea de înalt şi de statornic. Steagurile încetează să fâlfâe sau nu. o ţară balcanică. Un răsunet al acestei indocli s'a
şi zarea celei mai albastre mări se scufundă, cu ostroavele ei auzit şi dela tribuna Parlamentului din Atena, unde s'au p-
locuite de zei şi de zeiţe peste care zboară porumbei Ochiul nut şedinţele întâilor şapte zile ale conferinţei, dela 5 la 11
caută adevărul fără găteli. Octombrie. Ziua a opta şi cea din urmă s'a petrecut pe băn­
O conferinţă balcanică, de trimeşi ai celor şase ţări aşe­ cile de piatră ale teatrului dela Delfi, abia desgropat de sub
zate între Dunăre. Carpaţi şi Mediterană. are intâiu folosul molozul şi grohotişul a două mii de ani. Vorbitorul era fi­
ideii in sine. care răsună deodată şi începe să umble prin lu­ reşte un delegat român, şi el se întâmpla să fie din inima
me.. Propunerea s'a născut la Atena, cu prilejul unei confe Macedoniei, ca o subliniere mai mult şi pentru top ochii a
t rinţe de pace de anul trecut. Ea avea legătură cu toată ac­ şovâelii noastre îndreptâpte. Adunarea a privit întâmpinarea
ţiunea mai nouă a Societăţii Naţiunilor şi cu proiectul Briand. ca o dibăcie sau ca o glumă, dar fără dreptate. Nu căutam
de federalizare a Statelor Europei. Se cerea nici mai mult nici să ne ţinem departe şi nici să dăm cuvântului balcanic
nici mai puţin decât ca întâiul pas să se încerce tocmai pe înţelesul lui de negape. Căutam numai să ne dăm seama
i
acest pământ vulcanic şi de către Statele care au fost pri­ dacă mai avem dreptul să intrăm în el.
cina. sau au avut mai mult de suferit de pe urma răsboiului. Mi se pare că delegaţia românească trebuia să cuprindă,
Discuţiile au izbucnit chiar de-a doua zi, în acceaş clipă pre­ fie ca mădular obişnuit, fie ca preşedinte, pe una din cele
tutindeni. Ele mergeau mai departe sau se opreau dincoace, mai puternice personalitâp culturale şi politice dela noi. Ea
dar făceau să se nască o preocupare care până atunci lip­ a lipsit cu voinţă, tocmai ca fiind de părere că România nu
sise. Ţările balcanice, aşezate de curând in nişte hotare nă­ e o ţară balcanică şi n are ce căuta la o conferinţă a ţârilor
zuite cu desnâdejde mai ales de o sută de ani. se priveau cu din Balcani. Avea sau nu dreptate ? Multe se pot aduce aici
neîncrederea şi uneori cu duşmănia luptătorilor abia ieşiţi din pentru şi multe împotrivă. Din punct de vedere curat ştiin-
luptă. Prin urmare se putea vorbi de o apropiere ? Se putea pfic top ar trebui să fim de-o părere. România e o ţară car­
înjgheba un program minim care să facă obiectul unei confe­ patică. aşa de covârşitor încât slaba punte balcanică a Do-