Page 45 - 1930-08

4 9 6 b o a b e d e g r â u

brogii sau apariţiile ruseşti de bărăgane şi podişuri basara- Încă de-acasă îşi dădeau seama cât râu ar fi făcut să se
bene nici nu intrâ in socoteală. Cu Transilvania pătrundem abţie, iar acolo se convingeau, şi convingeau şi pe cei mai în­
in Europa Centrală şi ne schimbăm centrul de greutate al dărătnici. de temeinicia punctului lor de vedere. Bulgaria,
Statului. Dur nu asemenea şi alte argumente au vreo noimă, ca ţară învinsă şi supusă asprimilor tratatelor, nare decât de
d puterea care lc-a scos din nou la iveală. Mi-aduc aminte câştigat din orice discuţie, care năzueşte. pornind dela ceeacc
că in 1914, numaidecât după războaele balcanice, d-1 (orga este, să treacă dincolo.
a avut găndul Institutului pentru studiul Europei sud-oricn- Dar o conferinţă balcanică are şi alt folos, mai adânc de­
tale. pe care l-a şi intemeiat împreună cu răposaţii Murgod cât acela pe care îl reprezintă ideea în sine ca atare, aseme­
şi Pârvan. Institutul lucrează şi astăzi, după mai bine de 15 nea unei stele noui pe cer. chemând tainic la ea toate privi­
ani şi dupucc atâtea s au schimbat in acest colţ de lume. ca rile. Ea pune faţă in faţă oameni veniţi mai de grabă cu
o dovadă a gândului sănătos aşezat la temelie. Ne întinse­ neîncredere şi în stare de apărare. Şi iată că după întâia ui­
serăm prea mult, ca o floare dintr’o pivniţă la lumină, către mire, urmează a doua ! Legăturile sc fac dela sine. Ceeace
Apus şi ceeace ne putea el da. Răsboaele balcanice izbucnite parca că desparte pentru totdeauna se dovedeşte mai puţin
lângă noi şi in care ne treziserăm amestecaţi, ne desmeticeau o prăpastie, cât un ţinut necălcat. Toate se pot discuta de­
Institutul era o recunoaştere a adevărului, vechiu şi neschim­ opotrivă şi dacă nu toate se pot şi Împăca, atâtea trec in
bat. că suntem balcanid şi nimic din ce e balcanic nu-1 pu­ chiar cursul discuţiei din lotul negru în cel alb. Duşmănia c
tem socoti străin. Aceasta era de mult. In anul care urma făcută de cele mai multe ori din necunoaştere şi îndărătnicie
păcii dela Bucureşti. L-am văzut pe d-1 Iorga. la Atena, a- in izolare. Un om sau un popor care vine spre altul deschide
cum. cu prilejul congresului de bizantinologie. înconjurat de o poartă pe care se revarsă o lumină de zile mai bune.
străluciţii istoria ai Albanezii stau mai
şcolii sale, in sala io­ la o parte. Se simt in-
nică împodobită cu tr'adcvăr trimişii li­
tablouri de ctitori ai nei ţări mai mici sau
universităţii din capi­ se tem şi ei de con­
tala Greciei. Valurile ferinţă ? Sunt intre
-onferinţei balcanice se delegaţi foşti miniş­
astămpărâseră şi d-sa tri. mari specialişti,
rămânea peste ele ca cel mai de scamă
una din acele statui poet al poporului, pă­
de bronz descoperite rintele Fişta. pro­
la vreun cap de insulă fesor şi călugăr fran­
Eubee şi arunc Ind ciscan. Vorbim des­
trăsnetul în muzeul lui pre scrisul şi şcoala
Zappa. Umblam şi albaneză, aflu des­
aici pe urmele lui. pre începuturile du­
In Bulgaria sa ri­ ioase şi îndrăzneţe,
dicat altă intrehare. întâii paşi in cultura
desbătută mai păţi - cărţii cu acel intâiu
maş. după jăratecul liceu întreg dela Scu­
pe care îl cuprinde şi Căţiva membri ai delegaţiei române la templul lui Zevs turi. Nc înţelegem
după firea mai a- mai puţin in limba
prinsâ a oamenilor. Conferinţa dela Atena avea rostul să franceză şi mai mult în cea italiană. La discutarea
caute ceeace apropie, nu ceeace desbinasc şi era in stare să înfiinţării şi alcătuirii Institutului de cooperare bal­
ţie departe popoarele din Balcani. Latura aceasta, dureroasă, canică, plin de secţii de cercetări, aud insă la urechea mea. cu
nu există mai puţin decât cealaltă, dar trebuia tocmai de un glas şoptit şi in limba dc-acasă : „ştiu un proverb româ­
aceea lăsată in,umbră. Toţi aveau să ştie că e acolo, şi. dacă nesc a cincea roată la căruţă. Aşa e şi Albania in pro­
aveau să se ferească să se uite. fereala avea să fie cu punerea asta şi mă scol şi plec". Părintele Fişta ştia româ­
bună ştiinţă şi această intâe dată. pentru putinţa întâlnirii şi neşte ! Nu era atâta dc mirare că din Albania venea cineva
stării laolaltă. Programul nu trebuia la început să cuprindă care să ne cunoască limba. Scriu acum chiar secretarului
chestia minorităţilor. Cred că ar fi fost o greşală. cel puţin Ministerului Instrucţiei, la Tirana, pentru câteva lămuriri,
pentrucă ar fi pus o pecete de ncsinceritate pe întreaga adu­ şi-i scriu româneşte. Poate a stat mai mult in România de­
nare. Una din cele mai grele nemulţumiri din ţările balcanice cât in propria ţară de curând liberată şi încă mai de curând
e adusă tocmai de această Înfăţişare a chestiei populaţiei. O aşternută pc muncă liniştită. E vorba insă dc Albanezii din
înlăturare a ci mergea deadreptul împotriva scopului primor­ Miazăzi sau centru, pe unde Fărşeroţii uneori covârşesc pt
dial al conferinţei. Mersul viu. dar stăpânit şi în cele din localnici şi drumurile ţârii româneşti erau cunoscute, pe când
urmă rodnic al desbaterilor. care au cuprins apoi in toat. părintele Fişta e dela Miazănoapte şi catolic, lucrat de alte
lărgimea şi chestia minorităţilor, a arătat cât de neîntemeiată influenţe.
fusese temerea şi cât de binevenită metoda privirii primejdiei Bulgarii sunt încadraţi de profesori universitari, cu nume
in faţă. Bulgaria hotărâse de aceea să nu ia parte şi până in mare. de jurişti şi de ziarişti. Intre ei se deosebesc feţe cu­
ajun stăruise in hotărâre. Am vorbit cu delegaţi ai ci. cari noscute dela întâlniri naţionale sau internaţionale. Nu lip-