Page 46 - 1930-08

C R O N I C A 4 9 7

seşte cineva care sâ ştie Împrejurările dobrogene, fund do­ je. e amintită fără nici înduioşare. Ţara a trecut pe deasupra
brogean el insuş. mutat in ţara vecină de răsturnările răs- ca un tăvălug de drumuri mari şi a bătătorit până la nere-
boiului. Descopere Intre delegaţii români colegi de universi­ cunoaştere această floare fragedă. Iugoslavia se aşazâ prin
tate dela Bucureşti. Vorbim ca doi concetăţeni şi ca doi dru­ conştiinţă patriotică dârjâ şi necruţătoare in fruntea ţârilor
meţi foarte umblaţi prin anumite părţi de ţară. Constanţa nu din Balcani. Ea nu mai ştie să râdă şi stă întinsă ca un arc.
mai are nimic ascuns pentru noi. Balticul se arată cu malu­ Mă gândesc la statuile lui Meştrovici. mai ales la una. la mo­
rile lui deasupra golfului, plioe de viţă de vie. de migdali numentul vlădicii Grigore de Nina dela Split. cel cu împotri­
şi de smochini. Pe unul din acele maluri vorbitorul meu arc virea faţă dc Roma dela anul 925. Capul e dat îndărăt, cu
o casă. in care am fost decurând şi dela care ii aduc veşti. mitra ascuţită ca un coif de ostaş, de sub care ochii fulgeră.
E altcineva născut In Basarabia din Bulgari dc-acoio. şi e Mâna care ţine cartea, depărtată ca un text de spaimă, e ne­
altcineva din judeţul Vidinului. dintre Românii pe cari li ştie măsurat de mare. ca într'o deformare de aparat fotografic
şi-i iubeşte. Vorbim toţi ro­ Oasele se fac de fier, vi­
mâneşte şi ne găsim mai de nele fierb umflate. Ţi se parc
obiceiu Împreună, atraşi do că c o mână care creşte
o simţire care e mai trainică mereu şi trage tot trupul.
decât infrâţirea trecătoare a scăzându-1 şi nimicindu-1.
unei conferinţe. Spre deose­ in creşterea ei de bronz. în­
bire de alte delegaţii, dele­ dărăt e Palatul lui Diocle-
gaţia bulgară face bloc şi sc ţian şi mai îndărăt Marea
consultă mereu. Când au Adriaticâ. Vlădica le în­
ceva de zis. şi au de multe toarce spatele şi riieşte. Ce
ori. cuvântul lor cade astfel cuvinte dc spaimă i se des-
mai greu şi c dc aceea mai vâlue $i ce-arc să se în­
ascultat. Ceva din închide­ tâmple când va ajunge la
rea in sine şi din hotărârea capătul foii ?
dârzâ pe care le-o cunoaştem Turcii sunt deputaţi, scrii­
dinainte, işi face Ioc in fie­ tori, ziarişti. Turcia nouă
care manifestare a lor. Prin parcă şi-a făcut şi oameni
multe ne credem aproape, şi noui. Ankara trcbuc să se
printr'o singură ieşire în a- găsească in fund. cu disci­
renă ne arătăm alţii. Când plina şi indicaţiile urmate cu
ne întoarcem de-acolo ne sfinţenie, deşi In forme dr
zâmbim iară şi ne căutăm. desăvârşită curtcnic, dai
Vremurile au lucrat şi. peste Constantinopolul. cu viaţa
deosebirile de fire. au tras bogată şi gătită, cu diplo
punţile lor nevăzute şi uni­ maţia europeană şi prcocu
ficatoare. parca de artă. prccumpă
Iugoslavii sunt aici. pro­ neşte. Prietenul meu c un
fesori. specialişti in econo­ beiu. deputat de StambuL
mic politică, socialişti, băr­ fost in două rânduri minis­
baţi şi femei. Zagreb şi Bel­ tru al Instrucţiei Publice,
grad. Hotărârea lor de cola­ scriitor. A înfiinţat acum
borare sc vede nu numai In douăzeci dc ani mişcarea
participarea vioae la discu­ culturală a Turciei care a
ţii. dar In numărul mare de înflorit mai cu seamă după
referate adus de-acasă. Se răsboiu. Ea se chiamă
Teatrul din Delii cu vederea marelui templu al lui Apollo
înşiră in această privinţă Turc-ogeac si intro tradu­
»i a piciorului Pamatului, tub care curse fântâna Cattaliei
numaidecât după G r e c i , cere cuvânt cu cuvânt nu
gazda noastră şi isteţii organizatori. Sunt colegii cei mai iuţi. e altceva decât căminele noastre culturale, răspândite în
mai hotărâţi şi uneori mai porniţi din toţi. O flacără mare ii toată ţara ca nişte puternice universităţi populare, cu local
umple, care dă adesea pe dinafară şi arde. Toţi sărim s'o propriu, biblioteci, conferinţe şi alte putinţe de activitate.
întoarcem îndărăt. In niciunul parcă ţara născută din râs- Toate popoarele Balcanului se poartă, faţă de atâta blândeţe
boiu şi dornică de o semeaţă înălţare nu bate ca in ei. Noi mândră şi pricepere organizată, cu Îndatorirea grăbită a unor
suntem mai mult nişte oameni, mlădiaţi şi îndatoritori, pe egali proaspeţi, cari ştiu că Ie vorbesc stăpânilor de demult.
când Sârbii sunt nişte crămpee vii de ţară. trăind numai prin lA’gâturile sunt de oparte şi de alta cu un anumit farmec,
ea şi pentru ea. Când se ridică să vorbească un Iugoslav a- asemenea cu ale unor soţi despărţiţi cari continuă să se în­
tenţia e alta. Ne simţim mai departe şi mai străini de ei de­ tâlnească in lume. Poate că nişte străini le văd şi Ie judecă
cât chiar de Turtii, cu rădăcini in Anatolia, deşi la o schim­ mai bine. observatorii inter naţionali veniţi aci. Noi ne silim :
bare de păreri apare că originile ţinţăreşti şi macedonene ale dar fiecare din cele cinci ţări sunt In aceeaş stare. Soţul dc
atâtora ne fac rude. Această origine, dacă nu c ferită cu gri- care ne-am despărţit e Turcia cu fes şi cu tuluri de pe vre-