Page 47 - 1930-08

49b B O A B E D E G R Â U

muri. ţi prea suntem parte ca să avem pătrunderea destul de bit insă de starea dela noi. iar cine a avut să însoţească pe
sigură. vreunul, ştie ce-a trebuit sâ facă. D-na Lucrcţia Brancovici.
Grecii sunt nenumăraţi, din toate straturile. Ca parcurile cu cărţile sale albume, de curând tipărite, o pune sub toţ
dela marginea oraţelor care se pierd în pădure, delegaţii kw ochii.
intră ţi se confundă in mulţimea intelectualilor, cari urmăresc. Avem in Bucureşti câteva case. dintre care numai puţine
Re cu titlu fie fără. desbatcrilc conferinţei. Rar ara văzut cunoscute, cu colecţii de artă sau etnografice de cea ma :
niţte oameni mai isteţi ţi mai măsuraţi, prin impunere. în fo­ rară valoare muzeală. Unele s'au risipit, din nebăgare de
cul celor mai primejdioase ciocniri, decât aceşti cunoscuţi seamă. Durerea cunoscătorilor pentru Luchianii Iui Bogdan-
noui. Când totul părea scăpat din mâini, o intervenţie liniş­ Piteşti e încă vie. Altele apar. pentru cei mulţi, pe neaştep
tită ţi foarte calculată a lor, punea lucrurile Ia loc. De câte­ tate. E . cred. cazul minunatei colecţii de covoare şi de ţe­
va ori am rămas cu sufletul la gură. in mijlocul unei greutăţi sături. a d-nei Lucrcţia Brancovici. Ea poate fi trecută in
din cele multe, izbucnite pe negândite, ţi atunci o argumen­ inventarul ascuns de averi artistice al Bucureştiului.
tare. in care intra ceva din deşteptădunea sclipitoare ţi din întorc încet foile ..Artei româneşti in Banat". Iată ceapsa
dialectica de ameţeală a Atenei de mătase galbenă cu desenele
vechi. Lăsa inima să bată iară ic geometrice tremurate sau înflorite
măsura obişnuită. Altminteri, oa­ de motive colorate; ceapsa de
meni politici ţi universitari, eco­ lână cu motive de cruci ţi de păian­
nomişti ţi gazetari, sc amestecau jeni. mai groase, cum e ţi legea fi­
in toate discuţiile cu o neaşteptată rului întrebuinţat ; ceapsa de ar­
râvnă ţi pricepere, o stăpâneau a- gint şi de mătase, stropită cu roşi
deseaori şi o îmbogăţeau şi o lu­ şi cu liliachiu, parcâ pentru un
minau totdeauna. Spiritul lor era creştet de femee de ..paur" obiş­
deosebit de al nostru, nu mai uşor nuit sau pentru un creştet de dom­
ţi nici mai repede, dar mai subţire niţă.
ţi mai repezit, cu o ascuţime ca o lată opregul In fir de argint cu
munţilor ţării, piatră goală şi din­ mătase, in care frunzele ţi florile
ţată. şi cu o ştiinţă a trecerilor, de de fantezie, aşezate pe acelaţ ram.
val moale peste un ţărm şlefuit. dar rnciuna ia fel, parcă se lea­
Intre cei mai sărguincioşi delegaţi gănă sub o apă şi au ceva de po­
se găseau şi Români macedoneni, doabă de paravan japonez: ce
cari vorbeau dialectul, dar se În­ mândră il va lovi. greu şi fără
ţelegeau destul de bine şi in graiui cută. cu genunchii mici intr'un pas
din ţară. Profesori dela universi­ de iuminâ ? Alte două oprege de
tatea din Salonic sau dela Atena, lână au ţesătura ştiută, cu vărgi
deputaţi din Cameră, nu mai puţin pe roşu şi pe vânăt, de sus
de unsprezece, oameni alţii, mai in jos. şi cu chenare geometrice,
răsăriţi sau mai mărunţi, învăţători unul mai lat însoţit la aceeaş de­
şi negustori, erau de-ai noştri şi se părtare de două mai înguste, de-a-
înţelegeau cu noi. cu sufletul şi cu lungul. dela stânga la dreapta, sau
limba, tot aşa cum ne înţelegeam cu un singur chenar geometric lai
împreună Românii cei veniţi de însoţit de două vergi vinete pa­
departe. ralele.
Dur conferinţa balcanică e în­ Dar covoarele ? Iată unul. in
semnată mai ales prin cadrul in care stăpâneşte roşul spre pembe
care ne-a pus şi prin hotărârile Copil care râde din muzeul dela Delfi şi verdele prăzuliu. de tot ciu­
pe care ne-a îndemnat să le dat. cu amintiri de vulturi ţi de
luăm. Pallas Athene. zeiţa cu coif ţi cu suliţă, ţi Apollo lăcuste stilizate, sau altul cu un fond de roşu aprins,
delficul. cele două fântâni de înţelepciune, ne întovărăşeau plin de cel mai ciudat mozaic, prin tăetură. aşezare şi
nevăzuţi paşii ca intr’o rapsodie de poem omeric. Despre ele mioare, de motive lineare. împletite sau dinţate. Amân­
trcbuc vorbit insă aparte. două sunt împărţite in două câmpuri, cel dintâi printr'un
chenar întreg pus in echer la marginea de jos şi din dreapta,
ARTA ROMANEASCA DIN BANAT. — Noi. Bucu- iar cel de-al doilea numai pnntr'un fel de cheiţâ fără sfârşit
reştenii. ne-am învăţat cu lipsa de muzee sau cu lipsurile cu două urechi, de lănă albă. E ca un gard care desparte
înzestrării lor. Unde sunt in capitala marelui regat şirurile vietăţi mai mari şi nelămurite, in proiecţia kw geometrică
de şcoli, aşezate pe două rânduri, care umplu Duminica stră­ intrată in gherghef, de vietăţi mai mărunte ţi mai regulate,
zile ducând la colecţiile de artă ale oraşelor din Apus ? Nu aproape nişte mormoloci sau peşti cu coadă, mari in cap şi
pot să-mi aduc aminte, de pildă, muzeele din Copenhaga, cu ochii căscaţi, făcându-şi loc printre stele şi meduze de
fără această populaţie tânără, călăuzită de profesori, nume­ Marc. albe. negre, galbene şi verzi.
roasă şi stăruitoare până Ia înlăturarea celuilalt auditor. I-am Ce urmează, pe zeci şi zeci de planşe, e anevoe de zugră­
lăsat şi cu uneori şi am rătăcit prin grădini. Un străin e iz­ vit. După lauda de ac. de războiu şi de fire alese la gher-