Page 50 - 1930-08

C R O N I C A 4 9 9

flhef. a Banatului, se întind leneşe şi tainice chilimurile şi cul ei. înaintea celui mai mare poet al Gredei de azi. Costis
scoarţele Râsărittului. cu ţapi. cu cocoşi şl cu flori, ca nişte Palamas ? Iată-1 în acest jeţ. intr o odae de lucru din care
modele de departe, prin secole şi prin ţări. Toate aceste lucruri cărţile aşezate pe rafturi până in tavan. Îngrămădite prin
şi altele, care umplu de ispită şi de păcat pe răsfoitorul ui­ colţuri sau aruncate pe biurou. pe scaune sau pe podele, a-
mit asupra unor reproduceri numai din hârtie şi din cerneală proape ne dau afară. E mic şi liniştit, un bătrânel trecut dc
tipografică, se află aevea într'o casă din strada Lucad 21, şaptezed de ani. după informaţia atâtor biografii. II privesc
Gazda le arată bucuroasă celor cari-i bat Ia uşă. speriat puţin. II căutasem. întrebând sergenţi de stradâ şi văc-
Albumele şi planşele acestea n'au ieşit nici din deşertă­ suitori de ghete, ferindu-mâ de tramvae sau de automobile la
ciune nid din urmărirea vreunul folos material, d dintr'o trecerea drumurilor, râzând de încurcătura tovarăşului meu.
dorinţă de venire în ajutor. Sunt astăzi atâtea şcoli de gos­ atenian de baştină care-şi uitase deodată Atena, până la a-
podărie şi de ţesătorie, în căutare zădarnică şi pierzătoare :eastă casă cu scară dreaptă de piatră din Asclepiou No. 3.
de vreme după modele curate. Gustul şi patima de colecţio­ dindărătul Universităţii. Nimic tainic : de unde fiorul ? Omul
nar de lucruri dc-acasă. a autoarei, li le pune aia la înde­ se strânge poate in jeţ. ca orice bătrân, şi parc mai mic. Să
mână într'un număr neaşteptat şi în preţul de cost. fie insă numai atât ? Adineauri, când venea spre mine. era
Pentru noi ele depăşesc Insă cu mult interesul curat di­ înalt şi aerian. întrccăndu-mâ cu mult. Ochii mă priveau scli­
dactic sau practic. Să întoarcem încet foile „Artei româneşti pitori. de sub o frunte umbrită de tot părul, abia încărunţit.
in Banat". Ce frumuseţi proaspete! Ce ochiu. care alege şi Mă uit jos. dupăce se aşazâ şl aşteaptă sâ-1 spun dne sunt
nu se lasă abătut! îndărătul lor se arată Banatul şi neamul şi ce m'a adus. parcă aş putea să văd unde i-au intrat, ca
oropsit atâta vre­ nişte rădăcini, în-
me. greu de toate nălţimea şi sprin­
aceste găteli cră- teneala. Sprânce­
eşti. nele. groase nes­
pus. se lasă pe o-
COST1S PA- chi. ca pleoapele
LAbîAS. — Atena de vultur. Sunt o-
veche e un oraş chii închişi de-
care se ascunde. desupt sau mă pri­
Sfârâmături d i c vesc. prin această
ea sunt prin toate perdea. dinadins
muzeele Europei. lăsată ? Alături. în
Mi-aduc aminte picioare. îl înto­
mai cu seamă de vărăşeşte. ca un
coloana Erecteio- glas întrupat, fata
nului, aşezată in lui. care trebue să
picioare. în toată aibă vârsta Anti-
înălţimea d. in- gonci şi are sigur
tr'o sală dela Bri- părul ei galben, li­
tish Muscum. Nid pit la tâmple şi
întreg frontonul cârlionţat peste u-
Partenonul văzut dela Propilee
Partenonului de- rechi. privirea al­
alâturi, cu zeii bastră netedă şi
şi zeiţele lui Fidias. nu m'a cutremurat atât. I-am căutat pasul lin. dar hotărât. Vorbesc, aplecat puţin, ca şi cum
locul acum. pe Acropole, la colţul din marginea către Lica- simt nevoia să mă fac auzit, către acest om închis, şi pe
bet. Subţirele templu şedea. în răsfrângerile unui cer prăpăs­ neaşteptate răspunsul vine de deasupra mea. dela gura
tios de seară, cu o luptă de giganţi in zare. parcă adus din- atentă a fiicei.
tr'un umăr. Din coardele lirei Iui de piatră dela intrare acea­ Poetul vrea să ştie. care e starea literaturii româneşti de
stă coardă lipsia pentru totdeauna. Numai urma cuiului care astăzi, dacă povestirea sau versul sunt mai iubite, câteva
o ţinea se mai cunoaşte, ca un mic aghiazmatar de lacrimi. Dc nume de scriitori şi de opere. Aflu câte ceva despre gându­
partea cealaltă, cele şase fete ale Iui Erecteu, cariatidele, pri­ rile de-acum şi despre unele cărţi scrise mai de mult. dar
vesc nepăsătoare. cu faţa la Partenon, trecerea secolilor. care-i sunt mai dragi. I-ar plăcea să fie tradus In româneşte,
Vântul lor le-a smuls cătc un braţ sau Ie-a torit prin rochie împreună cu alţi scriitori greci, şi l-ar plăcea tot atâta să
sfârcul sânilor sau vârful nasurilor. Ele nu se clatină şi foi­ vadă scriitori români traduşi în greceşte. Făgădueşte să se
şorul. pe care II poartă pe creştete, deopotrivă. Clopotul care aşeze, cel puţin pe timpul cât e nevoe de o iniţiativă ne­
ne scoate dc pe muntele sfânt, poticnindu-ne pe întuneric de contestată. in fruntea unei organizări, care să poată duce la
stând, trebuc să facă loc altei lumi. E lumea cariatidelor, ve­ un schimb dc legături.
che de două mii dnd sute de ani. Vine. dupăce zăvoarele se Vorbesc. I-ascuIt. mă ridic Ia glasul întrupat, cu trăsături
trag şi pazniri stau de veghe pe-afară. ca să Ie ţie de urât, dc Antigonă. dar Erecteionul. cu stâlpul lipsă, mă urmăreşte
lor. care cu o credinţă femeiască mai presus de orice pildă, mereu. E o înrudire care-mi scapă şi după care nu cutez să
n’au vrut să se desfacă din legătura dela început. mă afund. Palamas se scoală din nou. neaşteptat de înalt, şi
Decc mă gândeam la o asemenea coloană, mutată dela lo­ mă duce până la uşă, cu ochii acoperiţi dc inspăimântătoa-