Page 54 - 1930-08

C R 6 N I C A

Turism, sport, educatie fizică

CRISTIANUL MARE. — Pe unul din cei mai umblaţi tricitate. ca şi casa Piscul Câinelui- Va fi încălzită probabil
munţi dc deasupra Braşovului şi Predealului, Touring-Clubul cu calorifer, ca să scape de prea multele sobe şi să scape
României Îşi ridică o nouă casă dc adăpost. Aproape de ea mai cu seamă de cheltuelile cu dresul lor, pentru că explosi-
işi au hanul, cu vad vechiu, turiştii saşi dela Societatea Car­ vul lemn de brad ruinează toate sistemele de sobe încercate.
patină ardeleană (S. K. V.). Putinţele de găzduire ale Cris­ Casa poate să găzduiască deodată 60 de persoane şi poate
tianului Mare se vor îndoi. fi ajunsă uşor de Bucureşteni, nu prin Braşov, d pe la Te-
încă dinainte să se pună temelia, sau născut nedumeriri.
meşu) de Sus. la cantonul 74.
Ele au căpătat forma, nu numai rostită, de oarecare amără­
Până acum casa, in afară de anume daruri de materiale, a
ciune, dar şi forma scrisă. Colegii saşi nu Înţelegeau această
înghiţit aproape 400.000 de lei, din care, jumătate, subvenţie
infigere in coastă, care putea să apară ca un fapt de con­
curenţă şi de duşmănie. E bine că teceriştii (T. C. R.) au a Direcţiei Educaţiei Poporului. Ea nu se putea ivi in calea
risipit numaidecât norii cari începeau să se adune. Ar fi fost soarelui şi a vânturilor fără osteneala unui om care. zi şi
păcat dacă in republica noastră inaltâ, cu încă atât de puţini noapte, a stat dc pază şi a îndreptat pe lucrători şl poate şi
supuşi, şi-ar fi făcut loc dihonia. Locul e prea căutat, pentru- pe piticii muntelui, ieşiţi din crăpătura pietrei ca să dea a-
ca chiar două case să fie încăpătoare. Secţia Touring-Clu- jutor. E vorba de preşedintele secţiei Braşov a Touring-Clu-
bului din Braşov e in mare creştere şi. împreună cu oaspeţii bului, d-1 Diaconcscu. I se cuvine toată lauda şi i-o dăm
dela celelalte secţii, e singură in stare să folosească toate cu dragă inimă. Numele lui trebue spus tare, nu pentru răs­
putinţele de găzduire plata pe care ar tre­
ale noului adăpost. bui s'o găsească în-
Trebuinţa casei na tr'o asemenea recu­
fost născocită, ci e noaştere. pentruca a-
reală. Cei mai mulţi ccst fel de oameni no
drumeţi români nu-şi doresc, d pentru pil­
găseau loc la hanul da pe care alţii da­
Saşilor, pus la înde­ tori sunt s'o urmeze.
mâna in întâiul rând Aceasta e de altmin­
a membrilor, şi se ve­ teri şi binecuvânta­
deau siliţi să plece dc rea oricărei fapte, că
vale In aceeaş zL Şi naşte altă faptă.
apoi mai e ceva. Ro­
mânii au o fire şi Sa­ DRUMEŢIE. E-
şii alta. Deosebirea se ram la Atena, cu lu­
dă la iveală, stinghe­ cru in comisia pen­
ritor pentru ambele tru apropierea inte­
tabere, lectuală din confe­
casele dc pe munte. rinţa interbalcanică.
Pentru insâş b u n a Uneori discuţiile se
convieţuire a celor înteţeau. Trebuia gă­
două societăţii in sin­ sită o linie de înţele­
gurătatea Carpaplor. gere. şi nu era tot­
e mai bine ca ele deauna uşor. Din mij­
să-şi ridice adăposturi deosebite. locul unei asemenea discuţii m'a chemat dneva. Ce prieten
Casa românească de pe Cristianul Mare se află pe Şeaua neaşteptat puteam avea in capitala Gredei ? Un domn tânăr
Mare a muntelui, in faţa vârfului propriu zis. Ea stă călare stătea in picioare la biuroul din odaia alăturată. M'a între­
pe această şa. la o înălţime dc 1670 de metri, şi priveşte deo­ bat dacă sunt eu, cu aceeaş seriozitate de douăzeci şi dnci
parte. spre Transilvania, şi dc alta. spre Ţara românească. dc ani. şi la răspunsul meu afirmativ s'a înviorat deodată.
Bucegii întregi. Piatra Mare, Predealul. Azuga, valea Pra­ Auzise, acest om tare. de unele slăbiciuni ale mele. care erau
hovei in jos. podişul de dincolo, o bună parte din Braşov. şi ale lui şi venise să stăm de vorbă despre ele.
Piatra Craiului. Suprafaţa clădită e de 205 m. p. şi cuprinde întrebasem in zilele dinainte, in micile mele anchete per­
pivniţă, parter cu tindă, sufragerie mare. bibliotecă, bucătă­ sonale. dacă nu pot să văd oarecare organizări ale tinere­
rie. camera îngrijitorului, cameră, etaj cu numeroase camere tului sau de educaţie populară, şi să stau de vorbă cu con­
şi mansardă încăpătoare. Săpăturile au început la 15 Iulie ducătorii. Unul aflase şi se înfiinţase. Sunt sigur că nu era
şi la 27 Septemvrie temeliile, pivniţa, parterul erau ridicate, cel mai neplăcut nici cel mai puţin binevenit. El mi-aducea
iar etajul pe jumătate. Fotografia pe care o reproduc arată aminte de propriile începuturi. Era creatorul unei mişcări de
şi starea lucrărilor la acea dată şi cadrul veşnic. Mulţumită drumeţie printre elevii de liceu greci din Atena şi din alte
timpului uscat casa inainteazâ şi ea are să fie învelită înain­ oraşe ale ţării. Mişcarea se chiamâ „Lanţul de aur" şi leagă
tea iernii. Bucătăria şi camera îngrijitorului trebue sfârşite tineri hotăriţi pentru viaţă curată şi camaraderească. Tim­
încă in toamnă, pentruca la 1 Decembrie omul să fie aşezat. pul era prea scurt ca să pot lua parte, cum aş h vru», la o
Casa Cristianul Mare va avea scurgere tot. Ia canal şi elec- expediţie a lor. Scopurile unei tovărăşii ca aceasta sunt bune