Page 55 - 1930-08

$ 0 4 B O A B E D E G R Â U

Z

x

„Lanţul-de-aur* pe Belcţi din Parnis In Atica (800 m.) . Lanţul*de'aui * pe Licabet. la tarul pAcii. deasupra Atenei

de ştiut, şi bune dc aliat rezultatele, dar oamenii cari o alcâ- nisterul Instrucţiei dela care puteam să capăt şi textele sau
tuesc nu pot fi mai bine cunoscuţi decât la un drum. După cifrele in legătură cu ce-am vorbit. Credeam că sa început
douA zile dc marş pe Jos, când viaţa mai ales In împrejurări ceva deosebit pentru cei un milion şi jumătate de greci mu­
de primejdie, la munte, se repetă întreagă, indurare, bună taţi din Asia şi dela Constantinopol. Era o lume nouă nă­
dispoziţie, curtenie firească^ simţ de Jertfă, ieşire din sine. vălită in mai puţin de o lună. unică năvală ca scurtime de
dragoste de oameni şi de frumuseţe, cumpăt, indrăsneală. timp cunoscută de istorie, şi care ameninţa să schimbe sufle­
chibzuinţă şi -mai ştiu cu câte alte însuşiri sau purtări, nu e teşte blocul naţional, abia de trei ori mai mare. Deocamdată
fiinţă să nu se descopere. Răii trebue să se ferească de ase­ nu s'a putut îngriji decât de oploşirea lor. ceeace era o uriaşă
menea încercări. Nu există mască să nu cadă. M am aplecat problemă, deslegatâ spre cinstea Greciei. Macedonenii, cari
in schimb peste atâtea fotografii, din care n ara putut să se plâng de neputinţa să aşezăm douâmii de familii de-ai lor
aleg pentru ..Boabe de grâu" decât două. I-am văzut pe in Cadrilater. in aşa împrejurări incăt ciocnirile cu băştina­
bieţi. cu sacul in spate, căţăraţi pe stânci sau in drum în- şii. Bulgari şi Turci, să fie dinainte înlăturate, vin cu drept
intins pe câte o vale de rău. veseli, porniţi odată cu dimi­ cuvânt cu această intr adevăr uimitoare pildă a Greciei. Dacă
neaţa. ca noi. Aşa am putut să luptăm cu desnâdejdea din n'ar fi fost decât ea, şi toată lumea avea dovada că se schim­
anii ocupaţiei duşmane. Plecam cu drumeţii mei şi ne zdro­ base cetfa In ţară şi că Elada de după râsboiu nu mai e
beam in drumuri lungi, pe măguri de toamnă sau prin văi Elada dinainte. Cine o străbate dela un capăt la altul şi vede
cu nuferi de Maiu. Făceam puţină ştiinţă, dar făceam mai satele noui ieşite in pustietate, drumurile măreţe trase, stâ-
multă viaţă primitivă, dc înjghebat un sălaş cu toporul, de vilarele de apă de băut. cum e cel american dela Maraton,
ridicat- o vatră, de aşezat un culcuş, lin an. doi ani. mai mult. cu milioane de metri cubi captaţi in bazine naturale artifi­
Păstrez cele mai frumoase amintiri, pe care mi-e drag să le ciale numai de apă dc ploae. fabricile şi porturile, oamenii
rechem, de-atunci. şi cu mine atâţia alţii, toţi. Adevărata la lucru pretutindeni, se umple de aceeaş însufleţire şi încre­
drumeţie românească, in cuvânt, nou creiată. şi In faptă, alta dere ca a localnicilor. Pentru el. şi focul din ochii profeso­
decât turismul mai mult dc paradă dinainte, atunci s a năs­ rului tânăr, cu care vorbesc, se aprinde de un nou înţeles.
cut Am stat şi noi la leagănul ei. Profesorul acesta sănătos,
tânăr. Întreprinzător. întoarce anii de odinioară, intro încă­ BALCANUL IN STADION. Am văzut amfiteatrul uriaş
pere cu umbră a parlamentului atenian acoperit de steaguri, de beton peste arena sportivă dela Wembley. Am văzut
(mi scrie adresa lui cu grijă, pentrucâ vrea şi un schimb de membri de juriu de toate culorile urmărind cu o nepăsare
scrisori intre elevi şi membri ai cercului şi copii de aceeaş făcută, desfăşurarea celor mai aprige întreceri. Am văzut...
vârstă, dc M -16 ani. români: Ger. Pephanis. Aphendouli 26. Dar toate câte le-am văzut sau şters de imaginea strălucită Z
Pireu. Am lucra astfel şi pentru ideea de apropiere balcanică, a stadionului dela Atena. Era într'o zi de toamnă, cu soare
datorită căreia ne-am întâlnit. Pentru noi cel puţin ea a şi prea cald de rămas bun. Căutai, tu hiperborean. frunzişul
început să fie efectivă. galben al mestecenilor sau coroana de flacără a stejarilor.
Am aflat dela noul meu prieten destule alte lucruri In le­ Peste marginea albă a băncilor de marmură nu se ridicau
gătură cu educaţia poporului in Grecia. Cu un nume dat decât chiparoşi subţiri, nepăsători la lumină, nepăsători la
de el am ajuns până la acel serviciu şi om anume din Mi­ noapte. La deschiderea de intrare care se lărgea spre oraş