Page 56 - 1930-08

C R O N I C A 5 0 5

.Stadionul din Del fi

j* ca o gură de vale la Mare. Înălţimile se înverzeau in acceaţ ferenţiari. de opere literare, care abia deacum urmează sâ se
vară veşnirâ. Te lipseai* sâ mai judeci un timp fără moarte pună la cale şi uneori in folosul şi văzul numai al câtorva,
ţi te întorceai la orizontul stadionului. iată ad întâlnirea tineretului, urmărită cu patimă, discutată
încep astăzi jocurile intcrbalcanice. România are sâ se gă­ In toate gazetele de ştiri şi in revistele de sport din lumea
sească şi ea in arenă, cu o echipă de atletism şi de tenis. Am toată, pătrunsă in mii de case cu participanţii şi admiratorii
vorbit din ajun cu delegatul guvernului nostru, care o înso­ lor. Nu se putea o încercare mai dătătoare de încredere, a
ţeşte. Grecii sunt foarte tari şi afară de două trei ramuri, in conferinţei, decât aceste serbări sportive, cu fluturarea sus
care ii vom bate. vor păstra mereu fruntea. Am urmărit cu in cer peste zecile de mii de oameni, a culorilor celor cind
dudă, in fierberea a patruzeci de mii de privitori, adeverirea ţări prezente In arenă şi. ca o nădejde, in mijloc, a flamurii
acestor prevederi, care fac cinste mai mare delegatului decât viitoarei uniuni balcanice, fâşiile de culori care se întâlnesc
echipei. Ea şi-a implinit Întreaga datorie şi s'a luptat fru­ numai odată in toate steagurile, aşezate in jurul unei bolţi
mos pentru locul al doilea. Ca nişte adevăraţi latini dela Du­ instalate. Albania lipseşte pcntrucâ n'are Încă o viaţă spor­
năre au căutat să aibă. şi l-au avut. cuvântul din urmă. Pre­ tivă organizată, dar delegaţii ei la conferinţă sunt aid şi au
miul Marathon. de 42 de kilometri, care învie iară amintirea să ducă in ţară un cuvânt de ordine.
. tânărului plecat de pe plaiul de la marginea Mării, acum Nu trâesc insă In acest ceas cu soare numai alergătorii şi
l două mii şi câteva sute de ani. ca să aducă ştire Atenei, că săritorii sprinteni sau privitorii lor, juriul atent sau. deasupra
la acel loc până atunci necunoscut cetăţenii liberi ai oraşu­ peste noi. oamenii dela semnale, cari anunţă cu plăci mari
lui învinseseră pe Marele Rege şi bordeie lui asiatice, a fost cu cifre şi cu pavilionul ţării învingătoare, rezultatele, d
9 câştigat de unul de-ai noştri. Mai tare decât începătorul Iui trâeşte mai cu seamă altcineva. Noi nu suntem decât nişte
grec de odinioară, alergătorul român n a căzut mort la urmă. unelte şi forme ale acestei vieţi. Trâeşte stadionul insuş. El
ci a primit viu uralele. vestea de uriaş răguşit a megafonu­ nu e numai un pripăşit, ca in alte ţâri. adus ca o corabie de
lui şi încununarea. II chema Ilie şi. scriindu-1 cu litere şi or­ funie, de educaţia fizică reinvaitâ. şi aşezat cu stilul lui gre­
tografie elină, grecii se puteau mângâia că e de-ai lor şi că cesc intre alte stiluri străine. E aici acasă la el. născut parcă
insuş zeul Soare coborâse in arenă ca să ia parte la în­ din cioplirea dela sine a malurilor acestora blânde in trepte,
trecere. ca nişte poliţe făcute de plimbarea după iarbă a turmelor de
întrecerea sportivă începe in aceeaş zi cu conferinţa in- oi. Pe cel nou. ridicat chiar pe locul unde cei vechi gâfâiau
terbalcanicâ şi e i n t r u n fel o ilustrare a unui punct din pro­ ca şi noi urmârindu-şi şi imbărbătându-şi favoriţii. I-a făcut
gramul ei. Pe lângă multe alte schimbări, de mărfuri, de con­ Averof. din marmoră de Pentelic. la fel cu marmura Parte-