Page 57 - 1930-08
P. 57
5 0 6 B O A B E D E G R Â U
nonului ţi a Propileelor. Era un român macedonean. îmbo noscut. nid ţărmului Mării, nid cercurilor de cercetare a
găţit prin România, ca şi Zappa, care a făcut marele muzeu problemelor generale biologice. II ştiam acum de curând
atenian. Mi-aduc aminte din copilărie, despre discuţiile stâr profesor secundar in Ardeal, după ce-i pierdusem urma, dela
nite ni Jurul unor intenţii de lăsare de moştenire, nouă. Moş amestecul intr'o polemică nenorocită. A trăit câtva timp.
tenirea a venit aici. sub Acropole, şi a dat naştere intre altele, răscolind peşterile din mal după protozoare şi fosile, pe la
acestei minuni albe şi lineare, care e un templu ridicat tine Caliacra şi in alte puncte ale Dobrogei maritime. Era che
reţe». închid insă ochii, ca să-l văd pe celălalt, posomorât mat să scrie ceva despre Mare.
in piatra lui sură de Parnas. călcată de paşii uşori ai muze Cecacc ne-a dat e, fireşte, numai o schiţă, adică atât cât
lor de la Delfi. Aid Atena sc frământă împrejur. Atena cea putea să incapâ in 30 de păginuţe. Problemele apar cu toa
nouă cu Evzoni coloraţi, cu automobile şi tramvae. cu par tele. dela sculptura litoralului până la acea taină a Mării
lamente şi hoteluri americane. Dincolo, stadionul stă singur, moarte, sulfuroase şi fără viaţă, dela 200 metri adâncime.
peste teatrul şi templul lui Apollo Pyticul şi peste calea sfântă Dacă ele nu pot depăşi cadrul in care se întâlnesc şi intr'un
cu toate tezaurele Eladei vechi, fără nid-o viaţă Împrejur, manual obişnuit de geografie de cursul secundar, nu În
desgropat ca de demult şi numai cu rotirea vulturilor in al seamnă că sunt mai de puţin folos. Pentru mine. numai fap
bastru. tul că Marea face ea, ca atare, obiectul unei cărţi şi atrage
luarea aminte punând înaintea ochilor, pretutindeni, orizon
MAREA NEAGRA. — Am mai amintit aci. in legătură tul albastru aflat in natura ţării româneşti numai undeva,
cu tot ce ar trebui să ştim despre Marea Neagră şi să fa e el singur covârşitor.
cem pentru ea, că ne lipsesc deocamdată chiar lucrările de Ştiam insă că un geograf adevărat stătea să pornească
temelie, o operă de ştiinţă şi alta de popularizare. Una din spre Trebizonda şi alte părţi din coastă cu sonorităţi de fa
broşurile din urmă ale ..Cunoştinţelor folositoare", editate leză abruptă şi de amintiri clasice, ca să-şi întregească şi
de ..Cartea Românească" sub Îngrijirea celui mai bun popu controleze teoriile despre Marea Neagră, studiată intr'o
larizator ştiinţific pe care il avem. d-l I. Simioncscu. în strădanie de ani de zile. L-au împiedicat, care valuri şi vân
cearcă să aducă o contribuţie pentru al doilea domeniu. turi. sau norocul prietenilor Mării va avea şi opera de
Broşura a fost scrisă de d-l I. Lepşi. care nu e un necu ştiinţă, atât de aşteptată ?
IYNAEIMOI
TQN EAAHNIKQN PYMNAZTIKQN
KA! AOAHTIKQN ZQMATEIQN
UNION Q^fcOClETES SPORTIVES
D’ATHLI^:y&t^EOYMNASTIQUE
A’. BAAKApOI rWl
A'. JEUX gHufjlQUES
nAN\e^\mtfitaaion
STADE jp,^i;HENAÎQUE >
*
^^*{^ KTQBP,OV 1930
,g3 °
2
T1MATAI APAYMA1 3
PR1X DRACHMES 3
Coperta programului jocurilor interbalcanice dela Atena