Page 58 - 1930-08

l
Educaţia poporului a alte neamuri

— A d a u s —

Viata şi cultura populară a Saşilor naturală cu cerinţele unei noui ere şi astfel să o salvăm, iar
din Ardeal pe de altă parte cerinţele tot mai răsunătoare ca să ne adap­
tăm intr'un sens mai radical in spiritul timpului, nu se pot
acomoda fără doar şi poate valului democratic, care năvă­
Mă simt in deosebi onorat că pot vorbi despre poporul
leşte cu diferite exagerări peste noi. Cererile sunt să spargem
nostru şi relaţiile sale cu fraţii români din Ardeal
barierele strâns legate ale unei convenţii ţărăneşti, trecând ic
Cine nar vorbi cu cea mai mare bucurie despre ceva de
care e legat in modul cel mai strâns, prin naştere şi cultură, lumea pe care o egalizează civilizaţia.
prin sângele său şi tradiţia sa ! Sunt de părere că Ardealul Intr’un sens anumit imi pare un mare avantaj, că Apusul
e o ţară, care de când lumea e cunoscută nu numai ca o Europei şi mai cu seamă America ne-au întrecut cu vreo
provincie a toleranţei, ci care se distinge printr un caracter câteva secole in ceeace priveşte desvoltarea industrială şi
special, bazat pe înrădăcinarea adâncă In acest pământ, prin a mecanismului, in ceeace priveşte diferenţiarea şi tehnifi-
dragostea mare de patrie a tuturor naţionalităţilor, cari lo- carea vieţii. Şi anume noi putem ocoli, cel puţin in parte,
cucsc in eL Se poate ca această ţară, dotată in abun­ eventual chiar in domeniile cele mai importante, boalele
denţă de către natură, care. înconjurată de valul Carpa- copilăriei, prin care a trebuit să treacă Apusul industria­
ţilor, poartă timbrul unei unităţi geopolitice, să nu producă lizat. in urma creştem extraordinare a oraşelor sale mari şi
o omogeneitate a locuitorilor ei. independent de rasă şi limbă? in urma dcsrădădnăni prea repezi a individului din pămân­
Cum să nu se manifeste paralel, laolaltă, o menţinere con­ tul natal. Dar tocmai in acest scop trebue să ţinem ochii
servativă a poporului, a portului moştenit, a obiceiurilor şi deschişi şi să privim cu atenţie desvoltarea şi semnele vre­
a datinelor vechi ? De fapt. putem observa că toate trei murilor noastre. Trebue să învăţăm să observăm, cum a fost
popoarele din Ardeal işi păstrează cu cea mai mare fidelitate, cu putinţă să putem trece prin diferenţiarea neapărat nece­
până in ziua de astăzi, arta lor populară ; portul popular il sară a vieţii, manifestată prin despărţirea populaţiei in
mai găsim pretutindeni in strălucirea şi mândreţea lui şi sti­ mai multe clase, ca până acum. şi cu toate acestea să
lul patriarhal de viaţă al unui suflet popular sănătos caracte­ păstrăm viaţa noastră populară sănătoasă, cu toată bo­
rizează. deasemenea, fiecare naţionalitate, care se află aci. găţia ei. in privinţa culturei populare adevărate. înrădăci­
Nu vreau să zic că s au păstrat in mod încăpăţânat şi nefo­ nată in pământul matern. Intr'adevâr. nu e o problemă uşoară.
lositor forme învechite faţă de cerinţele drepte ale unei Şi totuş e problema cea mai importantă, pe care trebue
noui formaţii a vieţii, ci văd pretutindeni un simţ natu­ să o dcslcgăm cu toţii, fără deosebire, in interesul poporului
ral ca aceeace este vechiu. sfinţit de secole, să fie unit cu nostru. Putem învăţa din desvoltarea Apusului ceeace nu tre­
progresele necesare, intr'o unitate organică, nouă. a vieţii. bue să facem, fiindcă Apusul a pierdut pnn desvoltarea sa
Deşi nu in toate domeniile, dar in trăsăturile funda­ grăbită toată cultura populară. împământenită. Iar din dife­
mentale găsim nu numai aceleaşi forme de viaţă şi mo­ ritele mişcări, aţâţate artificial, în Germania, ca — de exem­
tive de desvoltare, ci şi probleme actuale similare, care se plu — mişcarea tinerimei. a culturii locale se poate vedea că
nasc pentru noi. toţi, cei cari trăim pe acelaş pământ. E su­ şi-au dat seama prea târziu de paradisul pierdut. Fiindcă
ficient, in legătură cu celc^xpuse mai sus. să atrag atenţia dacă s’a pierdut odată cultura populară, ea e pierdută in
numai asupra problemelor sociale, cari se ivesc din trecerea mod irevocabil şi nu o poate invia nici o mişcare venind dela
Ardealului dela o regiune, unde sa cultivat agricultura şi intelectualism. Deci putem învăţa din această desvoltare a
economia de vite. Ia o regiune industrială. Trebue să dau Apusului, mai ’nainte de toate, că nu e admis să părăsim
numai lămuririle, care ajung şi in privinţa politică tot mai cultura populară, care constă din obiceiurile şi datinele. din
clare şi necesare in legătură cu acel curent, care. venind din portul şi arta populară, din credinţa şi felul vieţii; aşa dar
Apus şi mai ameninţător din Orientul rusesc, intră in ţara deocamdată, învăţăm numai ceva negativ. Dar cum să pro­
noastră, care e un teren istoric de încrucişări, nu numai ale cedăm în mod pozitiv, ca să ne păstrăm naţionalitatea
naturei. In privinţa faunei şi a florei, ci şi ale culturilor şi Cât e cu putinţă in toată puritatea ci, in împrejurările
curentelor politice ale Statelor. Noi. in ţara noastră, ne aflăm existente, in limitele formelor vieţii occidentale, adică in
nu numai din punctul de vedere al spaţiului, ci şi din punctul formele oraşelor mari şi industriale, aceasta nu nc-o
de vedere al timpului la un punct de întâlnire şi pe planul poate arăta nimeni. Fiindcă in desvoltarea culturei nici
de fricţiuni al cercurilor celor mari de cultură din Răsărit şi unui popor nu există acest exemplu-model. Noi inşinc trebue
Apus. Noi toţi ne aflăm In Statul nostru, după formele să facem această probă, in marginile desvoltârii noastre pro­
vieţii actuale, aşa dar după Întreaga structură socială, prii. Vor putea trece cu succes popoarele noastre peste a-
intr’o epocă de tranziţie, peste care Apusul Europei, ceastâ probă ? Gne o poate afirma şi cine o poate nega ?
chiar dacă na învins incă. a trecut de mult, iar Răsări­ Fapt este că trebue să facem o încercare, dacă voim să nu
tul rusesc-asiatic a crezut că nu poate călca şi trece printr’o pierdem bunul cel mai mare, pe care il putem socoti in plus
mişcare bruscă. Pe deo parte viaţa noastră populară, am in registrul naţionalităţii noastre faţă de popoarele culturale
putea zice neatinsă, cu toate urmările ci sănătoase şi pa­ ale Apusului.
triarhale, pe care am încercat să o aducem intr'o legătură Corpul poporului Saşilor din Ardeal arată în structura s.i