Page 59 - 1930-08
P. 59

5 0 8                              B O A B E  D E  G R Â U


       un  chip,  relativ,  foarte  simplu.  Peste  80  la  sută  din  poporul   clasa  celor  cu  studii  academice.  In  cadrele  acestei  clase  in­
       nostru,  care  număra  230.000  suflete,  sunt  ţărani.  Şi  anume   telectuale.  conducătoare,  preoţii  joacă  un  rol.  relativ  mare  :
       avem în  deosebi  gospodari mici şi  de mijloc, numârul gospo­  ei  sunt  conducătorii  naturali  la  sate.  dar  nu  numai  in  pri­
       darilor  mari  fiind  atât  de  mic,  încât  nici  nu  se  poate  vorbi   vinţa  intelectuală  şi  sufletească,  ri  şi  în  privinţa  economiei
       despre ei ca de o parte integrantă. Celelalte 20 la sută se com­  şi  a  organizaţiei.  Deasemenea  şi  învăţătorii,  cari.  profesând
       pun  dir.  locuitorii  oraşelor.  E  un  fapt  ştiut  că.  deocamdată,   la  şcolile  confesionale,  adică  la  şcoala  luterană,  stau  sub  au­
       navem  încă  nici  un  oraş  mare.  Oraşele  noastre  germane,   toritatea  bisericească,  sunt  factorii  conducători  de  mare  în­
       care.  natural,  in  cele                                                     semnătate  pentru  via­
       mai  multe  cazuri,  au                                                       ţa   populară.   După
       primit  mai  cu  seamă                                                        cum  structura  socială
       in  secolul  al  19-lea  c                                                    a  acestui  corp  popular
       cotă  foarte  m a r e .                                                       mic  pare  foarte  sim­
       constând  din  români                                                         plă.  tot  astfel  şi  în
       şi maghiari, au dela                                                          viaţa  particulară  li­
       5.000  pâ-iâ  la  50.000                                                      mitele  sunt  foarte  în­
       locţiitori.  Aşadar,  a-                                                      guste  Să  faci  ..carie­
       ccstc  oraşe  sunt  oraşe                                                     ră",  cum  o  găsim  la
       provinciale,  a  câroi                                                        un  popor  conducător
       existenţă  stă  in  strân­                                                    mare,  la  noi.  Ardele­
       să  legătură  cu  comu­                                                       nii,  e  exclus.  Salturi
       nele  agricole  din  îm­                                                      în  privinţa  ascensiunii
       prejurime.  Numai  in                                                         şi  coboririi  unor  per­
       timpul  din  urmă  apar                                                       soane  nu  există,  de­
       prefaceri  care  nu  sunt                                                     oarece  profesiile  sun
       organice,   ci   salturi                                                      foarte  limitate,  aşa  că
       nesănătoase.  Aşa  de                                                         între  concetăţenii  noş­
       exemplu. Mediaşul, o-                                                         tri  găsim,  atât  în  pri­
       raşul cel frumos de vi­                                                       vinţa  socială  cât.  mai
       ni  cultură,  situat  în  centrul  Ardealului,  a  ajuns  in  urma  des­  ales.  in  privinţa  materială  o  egalitate  destul  de  democratică.
       coperirii  gazului  metan,  in  decurs  de  un  deceniu,  un  centru   Saşii  ardeleni  formează  o  minoritate  dictată  de  soartă,  ceeace
       industrial,  iar  numărul  locuitorilor  acestui  oraş  s'a  dublat.   înseamnă  că  ei  nu  vor  ajunge  nici  odată  la  putere  politică  in
       Bine  înţeles,  sporirea  locuitorilor  a  urmat  in  cea  mai  mare   Statul  in  care  trăiesc,  şi  in  al  doilea  rând  că  nici  nu  vor  visa
       parte  prin  migraţia  muncitorilor,  cari  sunt  mai  cu  seamă  ce­  să intre vreodată, din punct de vedere al politicei de Stat. In
       tăţeni  străini  şi  nu                                                       legătură   cu   marea
       simt  nici  o  legătură,                                                      ţară  germană.  Germa­
       nici  cu  pământul,  nici                                                     nia,  ceeace  la  popoare
       cu  tradiţia  şi  nici  nu                I                                   iridente  cauzează  ne­
       pot  fi  intercalaţi  or­                                                     linişte  in  corpul  na­
       ganic  in  viaţa  popu­                                                       ţiunii.  Aşa  dar.  in  a-
       lară 'înrădăcinată aci.                                                       cest  corp  nu  găsim
       In  general,  totuş.  mai                                                    simptomele  aspiraţiilor
       putem  spune  că  alcă­                                                       forţate  spre  răsturna­
       tuirea  poporului  nos­                                                       rea  împrejurărilor  exi­
       tru  e  sănătoasă  şi  or­                                                   stente.  ci  încercări  de
       ganică.                                                                      a  ajunge  la  o  înţele­
        Pe massa poporului                                                           gere.  pe  cale  paşnică,
       dela  ţară  se  bazează                                                      cu  împrejurările  şl  cu
       burghezia oraşelor.                                                          ordinea  statului  exis­
        Aşezarea  plebei  fără                                                       tent.  oferind  astfel  o
       nici  o  avere  în  corpul                                                   aptitudine  de  acomo­
       poporului,  precum  şi                                                       dare  şi  de  apărare
       terminarea   gradaţiei             Cetatea Bisericii din Biertan              proprie prin achiziţio­
       prin  aristocraţie  lip­                                                      narea  organelor  nece­
       seşte  naţionalităţii  săseşti.  Corpul  poporului  poate  fi  numit  a-   sare  pentru  susţinerea  vieţii  in  clima  respectivă,  de  natură
       tâta timp unitar şi de acelaş sânge, cât există o ascensiune con­  politicâ-economicâ-culturalâ.  Privirea  unei  astfel  de  naţiuni
       tinuă din pătura ţărănească Ia ranguri mai înalte, aşadar când   poate  fi  mai  mult  întoarsă  spre  interior,  decât  aceea
       poporul  se  regenerează  din  puterile  sale  proprii.  Burghezia   a  corpurilor  sociale  cu  aspiraţii  politice  tari  şi  ex­
       se  împarte  in  clasa  industrială  şi  In  clasa  comercială,  care   tinse.  Având  in  vedere  că  ţelurile  unei  ambiţii  externe,  atât
       există  încă  în  număr  mare  şi  care  sunt  conştiente  şi  prin  ele   la  unii,  cât  şi  la  totalitate,  sunt  imposibile,  în  mod  involun­
       insele bine organizate, precum şi din aşa numiţii literaţi.  tar puterile morale devin mai intensive şi mai întărite şi.
   54   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64