Page 60 - 1930-08
P. 60

EDUCAŢIA poporului la alte neamuri                               509


            numai  in  baza  disciplinei  voluntare. 51  nu  dc  silă.  se  nasc  as­  Luxemburg,  cure  e  astăzi  independent.  Deci  au  venit  din
           piraţii de unire.                                regiunile  de  graniţă,  unde  s'a  întâlnit  cultura  franceză  cu  cea
             Fraţii  români  din  Ardeal  ne  vor  înţelege  foarte  bine.  ştiind   germană,  pentru  ca  să  plece  in  ţara  îndepărtată,  unde  în­
           şi  ei  ce  însemnează  a  fi  fost  minoritate.  Ei  vor  înţelege  că.   crucişarea  cercurilor  culturale  din  Orient  şi  Occident  a  pro­
            lipsind  puterea  executivă  a  Statului  pentru  apărarea  cultu-   dus  un  fel  de  fricţiune  tot  aşa  dc  interesantă  şi.  prin  urmare,
            rci  populare,  trebue  să  crească  organe  care  să  înlocuiască   şi un  spirit de  vitalitate intelectuală permanentă. Deci Germa­
           puterea  executivă  cu  voinţa  liberă  a  fiecăruia  In  parte.  Dis­  nii ardeleni de fapt. nu sunt Saşi, precum au fost numiţi in
            ciplina poporului, care                                                      l i m b a   documentelor
            creşte  din  voinţa  li­                                                      Evului  Mediu,  ci  ei
            beră a fiecărui individ,                                                      sunt  a  ş  a-n  u r n i ţ i i
            e  cel mai  tare adăpost                                                      ..Franci  de  Rin''  ade­
            al  conştiinţei  poporu­                                                      văraţi.  Ei  au  acea
            lui nostru.                                                                   cultură  populară,  pe
             Voinţa  spre  colec­                                                         care  au  adus-o  cu  ei
            tivitate  insă  aduce  şi                                                     depe  Rin  In  secolul  al
            a  înfiinţat  pe  lume                                                        12-lea şi au menţinut-o
            forme  dc  organizaţie                                                        in  formă  de  cristale
            externă.  Aşadar,  după                                                       curate,  in  mod  atât  de
           ce am încercat a expli­                                                        curat  şi  tenace.  încât
            ca  unele  caracteristici                                                     se  mai  găsesc  şi  a-
           esenţiale  ale  corpului                                                       stăzi  la  ei  multe  obi­
            poporului,  pot  să  trec                                                     ceiuri  şi  datine.  cre­
           la  arătarea  concepţiei                                                       dinţe şi superstiţii pă­
           din  clarificările  amin­                                                     gâne.  cântece populare
            tite. Fundamentul vie­                                                        şi  poveşti,  care  s  au
            ţii întregi, mai cu sea­                                                      găsit  atunci  pe  Rin  şi
                                         Arhiva naţiunii săseşti şi a oraşului Sibiiu
            mă  la  poporul  dela                                                         care  formau  o  parte
           tară,  tl  formează  familia.  Din  familie,  din  casa  ţărănească  şi   din  viaţa  şi  cultura  populară,  iar  toate  acestea  acolo  de  mult
           din  necesităţile  sufleteşti  şi  economice,  pleacă  întregul   nu se mai cunosc.
           curs  de  viaţă  al  poporului  nostru.  Această  casă  ţărănească  şi   Am  avut  prilejul  să  ţin  o  prelegere  înaintea  unui  pu­
           această  familie  ţărănească  au  şi  rămas.  într'o  consecvenţă   blic  intelectual  mai  mare  din  Luxemburg,  ai  cărui  locuitori,
           rară,  credincioase  in  curs  de  optsute  de  ani.  din  zilele  mi-   din  punct  de  vedere  cultural,  au  o  situaţie  de  ermafrodit.  in­
            graţiel  In  Ardeal.  In                                                      tre  Franţa  şi  Germa­
            secolul  al  12-lea.  pe                                                      nia.  Aci.  in  Luxem­
            t i m p u l   împăraţilor                                                     burg.  se  învaţă  limba
            ..Hohenstaufen".   s'a                                                        franceză  şi  limba  ger­
            manifestat  o  expan­                                                         mană  in  aceeaş  mă­
            siune  mare  a  poporu­                                                       sură.  In  conversaţia
            lui  german  spre  O-                                                         zilnică insă oamenii se
            rient.  Pe-atunci  păr­                                                       folosesc  de  un  dialect
            ţile  situate  spre  Oc­                                                      propriu,  care  diferă
            cident de râul Elba au                                                        mult  de  limba  ger­
            fost.  Încet  pe  încetul,                                                    mană  literară,  încât  se
            germanizate,  iar  po­                                                        poate  numi  aproape  o
            poarele  slave,  care  au                                                     limbă  proprie.  Cu  a-
            locuit  pe  acolo,  au                                                       cest public n'am vorbit
            fost,  în  parte,  respin­                                                    in  limba  literară  ger­
            se  sau,  cu  timpul,  ab­                                                    mană.  ci  in  dialectul
            sorbite.  Acestei  miş­                                                       meu  ardelean,  care.  ca
            cări de expansiune da-                                                       şi  dialectul  luxcmbur-
            torim  şi  noi  coloniza­                                                     gez.  formează  o  limbă
            rea  noastră.  De  sigur,                                                     proprie.  întrucât  de
            numai  cei  mai  indrăz-               eccrnic Ia Guşteriţa                  exemplu, copiii ţărani­
           neţi  şi  destoinici  ţărani  au  făcut  in  timpurile  acelea,  nesigure   lor  dela  noi.  dacă  încep  să  meargă  la  şcoală,  trebue  să  în­
           şi  fără  comunicaţie,  drumul  cel  mai  îndelungat  spre  sud-est;   veţe limba literară dela început.
           Braşovul  de  lângă  pasul  Predeal  a  fost  punctul  cel  mai  extern   Publicul  meu  din  Luxemburg  m'a  înţeles  din  cuvânt  în  cu­
           al mişcării întregi de colonizare.               vânt  !  Ce  vrea  să  zică  aceasta  ?  Nid  mai  mult  nici  mai
             Aceşti  colonişti  au  venit  sub  regimul  regelui  ungar  Geysa   puţin  decât  cea  mai  bună  dovadă  că  emigraţii  din  Luxem­
           al  Il-lea.  din  regiunea  ţărmului  stâng  al  Rinului,  din  regiu­  burg  au  păstrat  opt  secole  cu  tenacitate  necrezută  limba  lor,
           nea Moselei. din munţii Eifel şi din regiunea ducatului  prin urmare şi astăzi, după un timp dc aproape o mie de
   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65