Page 61 - 1930-08
P. 61

310                                B O A B E  D E   G R Â U

       ani  de  izolare,  o  înţelegere  cu  Luxemburg  e  posibili.  Cu   recolta,  etc.  mai  departe  serbările  familiare,  naşterea  unui
       acest  exemplu,  care  se  mai  poate  completa  cu  altele  ne­  copil,  serbările  nupţiale,  moartea.  Toate  acestea  nu  simt  nu­
       numărate,  vreau  să  confirm  dovada  că  Saşii  din  Ardeal  au   mai  treaba  indivizilor  şi  familiei  lor.  ci  se  extind  şi  la  totali­
       rămas,  in  ce  priveşte  naţionalitatea  lor  dela  început,  aceiaşi   tate.  deci  şi  la  vecinătate.  Vecinătatea  c  o  organizaţie
       pănă  astăzi.  Francii  de  pe  ţărmul  stâng  al  Rinului  şi.  astfel,   fermă,  are  funcţionarii  ei  cu  o  marc  putere  executivă,  ca  stă.
       formele  şi  obiceiurile  vieţii  lor  ne  pot  reconducc  la  neamul   ca  toate  organizaţiile  Saşilor  din  Ardeal,  in  legătură  or­
       franc  De  exemplu,  au  adus  de  pe  lângă  Rin  vinicultura.   ganică  cu  biserica,  aşadar  şi  preotul  are  in  această  organiza­
       pe  care  o  cultivă  şi  astăzi.  !n  văile  dealurilor  Ardealului,  şi   ţie  întemeiată  o  poziţie  cu  caracter  regulâtor  şi  conducător.
       pentru  care  folosesc  şi  astăzi  tot  acele  expresiuni  speciale,   Vecinătatea  are  de  scop.  mai  inainte  de  toate,  ajutorarea  re­
       pe  care  le-au  adus  de  pe  Rin  şi  işi  au  origina  in  cercul  cul­  ciprocă  :  cu  ocazia  serbărilor  nupţiale  fiecare  vecin  aduce
       tura  romane,  care  a  fost  sădită  in  acea  regiune  sub  regimul   un  obiect  util.  pentruca  astfel  să  facă  posibilă  celor  cunu­
        lui Iuliu Cesar.                                                        naţi  fondarea  unei  gospo­
         Formele,  in  ale  căror  ca­                                          dării  :  în  schimb  toţi  vecinii
        dre  trăieşte  ţăranul  nostru                                          iau parte apoi la această ser­
        ardelean,  se  pot  considera                                           bare  nupţială,  care  durează
        drept  acelea  ale  unei  unităţi                                       vre-o  câteva  zile.  Vecinii  il
        severe.  Sub  forma  exterioară                                         duc şi pe mort la odihna veş­
        faptul  se  observă  in  aşe­                                           nică.  va  să  zică  prin  cere­
        zarea  satelor.  In  care  casele                                       moniile  obişnuite  familia  dă
        stau  strânse  una  lângă  alta.                                        pe  decedat  înapoi  iară  tota­
       iar  in  mijlocul  lor  se  află  pe                                     lităţii  din  care  a  făcut  parte,
        un  loc  mai  înalt  biserica,                                          şi  aşa  înmormântarea  ţără­
        bine   fortificată.   Bisericile                                        nească  e  după  vechile  obi­
        noastre  fortificate  aflătoare                                         ceiuri  păgâne  mai  cu  seamă
        in Ardeal, sunt renumite prin                                           o  treabă  atât  a  comunei  cât
       frumuseţea  arhitectonică  ş»                                            şi  a  familiei,  ceeace  e  un
       prin  puterea  in  care  ni                                              semn  de  o  apartinenţâ  tare,
        se  arată  de  secole.  Şi  arhi­                                       trecând  si  peste  familie  şi
        tectura  caselor  c  considera­                                         care  ii  leagă  pe  cetăţenii
       bilă.  După  cum  bisericile                                             noştri  într'un  mod  indisolu­
        noastre  construite  in  piatră                                         bil  de  comună.  Comunitatea
       au  păstrat  caracterul  stilului                                        se  extinde  natural  şi  la  viaţa
       occidental,  tot  aşa  şi  casa                                          economică  a  ţăranului.  Sâm­
       ţărănească  arată  pănă  astăzi                                          bătă  scara  oamenii  mătură
        caracteristica   construcţiei                                           străzile  comunei,  iar  vecinii
        france,  care  înainte  de  toate,                                      sunt  obligaţi  a  da  vecinului
        c  marcată  prin  frontul  inalt.                                       ajutor  la  construirea  casei
        edificat spre stradă- Aşa cum                                           sale.  Vecinătatea  constituie
        unitatea  satului  atrage  aten­                                        diferite  organizaţii  econo­
        ţia.  la  fel  şi  casa.  ca  o  parte                                  mice.  de  exemplu  cooperaţi-
        a  totalităţii,  formează  o  uni­                                      ve  şi  societăţi  de  depuneri
        tate  strâmt  mărginită,  in care                                       (societatea   Raiffeisen).   la
        casa  de  locuit,  grajdurile  şi                                       nevoe  mai  cumpără  şi  o  ma­
        clădirile  celelalte  de  gospo­                                        şină de treerat.
        dărie stau în legătură unitară                                            Din  cele  explicate  se  poate
        de  spaţiu.  Curtea  ţărănească                                         vedea  cum  cele  amintite  de
        e  o  lume  mică  pentru  ea  in-                                       mine  există  de  fapt.  şi  con-
       săş  şi.  totuş,  e  legată  cu  mii                                     joncţiunea  formelor  de  viaţă   &
       de  fire  de  comunitatea  care  e  înconjoară.  Această  comunitate   din Evul Mediu cu metoda modernă de economie e cu totul să­
       e  după  chipul  de  aşezare  a  satului,  strânsă  cu  legăturile   nătoasă.  posibilă  şi  raţională.  Forma  cea  veche  a  vecinătăţii
                                                                                                                 *
       tari  ale  tradiţiei  şi  stratificării  sociale.  E  o  viaţă  ingustâ.   din  Evul  Mediu,  părerea  populară  cea  veche,  care  se  poate
       dar  bine  orânduită,  tncăt  fiecare  individ,  dela  copil   urmări  până  In  timpurile  păgâneşti.  nu  c  atât  de  învechită
       pănă  la  moş.  Îşi  ocupă  locul  in  mod  organic,  rămâ­  şi  regresivă,  cum  cred  cei  din  ţările  occidentale,  dar  trebuc  să
       nând  conştient  de  drepturile  şi  datoriile  sale.  Forma  funda­  fie  corect  aplicată,  ca  să  poată  ţine  pas  cu  cea  nouă.  Şi  dacă
       mentală  a  organizaţiei  acestei  comunităţi  de  viaţă  ţără­  acestea  se  vor  face.  ea  va  putea  rămâne  ca  şi  mai  inainte
       nească  o  formează  Vecinătatea.  ..Vecinătatea"  cuprinde   celula  originară  cea  mai  puternică  a  vieţii  întregi  a  poporu­
       pe  locuitorii  unei  străzi  sau  ai  unei  părţi  a  comunei,  situate   lui.  Organizaţia  noastră  populară  nu  cuprinde  numai  pe
       spaţial laolaltă, care se intinde in toate relaţiile vieţii.  cei  mari.  d  până  la  copil  şi  pe  fiecare  membru  al  comunei.
         Momentele principale ale vieţii ţărăneşti le formează eveni­  Aşadar,  mai  cu  seamă  fetele  şi  fedorii  comunei  sunt  cuprinşi
       mentele in legătură cu anotimpurile, de exemplu sămănatul.  in organizaţii separate. Fetele formează societatea surorilor.
   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65   66