Page 62 - 1930-08

EDUCAŢIA POPORULUI LA ALTE NEAMURI Ml

condus,’! de fata mai In vârstă (Altmagd) ţi care are o su­ ceeace Insă nu înseamnă că ţăranul nostru se llpseţte de un
praveghere foarte aspră In privinţa purtării ţi moralei, mai simţ ţi de o viaţă religioasă. Dar el e tăcut ţi nu arată mul:
cu seamă in aţa numita ţesătoare, care are loc In timpul din aceasta. împreună cu biserica, şcoala noastră confesio­
lemei. Iar feciorii intră până la însurătoare in societatea fe­ nală e purtătoarea vieţii intelectuale. Cum am spus ţi
ciorilor. care e condusă de feciorul cel mai in vârstă, care mai inainte. şcoala stă in cea mai strânsă legătură cu bise­
are să judece cu prilejul întrunirilor temporare asupra fe­ rica. ţi anume într'un fel foarte organic, adică fiecare învă­
ciorilor vinovaţi. Dovadă de ce poziţie dătătoare de măsură ţător al ţcoalei primare trebue să fie ţi absolvent al semina­
ocupă preotul in a- rului teologic, aţa dar
ceste organizaţii popu­ să poată prevedea tot­
lare e ţi faptul că so­ deodată şi serviciul
cietate feciorilor dacă unui preot-locţiitor sau
vrea să aranjeze o pe­ al unui organist. ţi
trecere. trebue să aibă fiecare profesor tre­
de fiecare dată in a- bue să termine studiile
cest scop voia preo­ sale la o universitate
tului. iar in fraza ste­ teologică. Prin urma­
reotipă preotului i se re. ne bucurăm de a-
zice: Domnule Tată ce! avantaj mare. că
(Herr Vater). profesorul ocupă nu­
Biserica după cele mai după ce a fost
spuse ocupă in viaţa vre-o câţiva ani sau
populară o poziţie do­ decenii învăţător, ca
minantă. Dacă preo­ persoană matură pos­
tului i se zice de câ- tul de preot. Aşadar
tre toţi locuitorii sa­ Del* .Zilele Asociaţiei" din Braşov In vara 1930 e de mare însemnă­
tului : Domnule Tată tate ca preotul să fie
Alaiul femeilor
(Herr Vater). iar atât om de şcoală cât
preotesei Doamnă Mamă (Frâu Muter), această chemare nu ţi preot, câştigându-şi prin aceasta o privire mai deschisă ţi
cuprinde numai un respect ţi o intimitate, d cuprinde ţi un mai largă pentru viaţa sa mai departe, având totodată afară
sens mai adânc, un obligament moral pentru preotul ţi soţia de dreptul din oficiu ţi dreptul sufletesc să poată sta In
sa in toate privinţele faţă de comuna întreagă. Preotul nu tre­ fruntea şcolii. Câte datorii are şi in această calitate, dacă aş
bue să fie numai duhovnic, ci trebue să fie ţi sfătuitor poli­ vrea să arăt. mi-ar ajunge numai un singur exemplar, exce­
tic. conducător econo­ lent. acela al unui
mic. cu un cuvânt preot din Sibiiu care
centrul culturii popu­ are să supravegheze ţi
lare. Dacă se poate să administreze un li­
eventual obiecta, că ceu de băeţi. o şcoală
această poziţie cen­ reală, un liceu de fete.
trală a preotului ar
mai multe şcoli pri­
putea forma din cănd
mare. grădina de co­
in când un desavan-
pii. un orfelinat, mu­
taj pentru chemarea
zeul cel mare al lui
duhovnicâ. trebue să
Brukenthal ţi alte in­
observăm că impera­
stituţii.
tivul categoric pres­
crie unui conducător Viaţa noastră a
de sate al minori­ fost foarte desvoltatâ.
tăţilor un astfel de ţi ne dăm ţi astăzi, in
cerc de activitate. A- împrejurările materiale
cei fraţi români, cari atât de critice, cea
au trăit înaintea răz­ mai mare silinţă să
boiului ca minoritate, rămânem pe culmea
mă vor Înţelege prea Alaiul .domnilor* timpului Avem 5 licee
bine. Preotul român era înaintea războiului deasemenca ver­ germane de confesiune augsburgiană cu 8 clase, un şir întreg
tebra naţiunii sale In Ardeal ţi. cum văd, ţi-a menţinut ţi de instituţii superioare, precum un seminar pentru învăţători
după realizarea dorinţelor naţionale. In cele mai multe cazuri şi unul pentru fete. un seminar pentru învăţătoare de grădini
această poziţie. Biserica noastră e luterană ţi ca atare pune de copii, şcoli de agricultură, şcoli industriale ţi comerciale
In centrul vieţii ei evanghelia, voinţa religioasă liberă a fie­ şi aproape 240 de şcoli elementare, adică fiecare comună a bi­
cărui creţtin. Biserica noastră e corespunzătoare caracterului sericii noastre susţine şcoala ei proprie. Acoperirea cheltue-
ţăranilor noţtri. mai puţin pietistă ţi mai mult raţionalistă, lilor urmează in mod voluntar, dar astăzi această acoperire