Page 63 - 1930-08
P. 63
512 B O A B E D E G R Â U
cauzează dificultăţi deabia suportabile. încât ţăranii numai ccstea şi la Saşii din Ardeal. începând dela clubul popicelor,
cu marc greutate pot fi îndemnaţi, să-şi plătească contribu care mijloceşte numai o societate plăcută, toţi sunt organizaţi
ţiile punctual. Cu toate acestea putem zjce că poporul până la instituţiile cele mai utile şi ideale. Se poate vorbi şi
aduce şi astăzi voluntar sacrificii mari pentru scopuri cul la Saşii ardeleni de o supraorganizaţie şi întâmpinarea că
turale. Ţăranul ştie foarte bine că o bună educare şcolară armătura culturei a devenit prea marc şi grea. ca să poată
formează vertebra nu numai pentru existenţa intelectuală, ci fi suportată, se întrebuinţează in general, dar totuş se poate
şi pentru existenta economică. Cu plăcere trimite pe fiul său. zice. ca trăsătură fundamentală, că toate aceste organizaţii
dacă a absolvit şcoala în esenţă n'au devenit
primară, in şcoala de prea mecanice ca să
perfecţiune, care In poată fi comparate
fiecare comună e con cu o maşină cu mer
dusă de preot şi în sul in vid. ci aproape k Y
văţător. il trimite şi pretutindeni încurajea
ia cursurile de agri ză viaţa intelectuală.
cultură. pe care le a- Din toate explica
ranjează centrala so ţiile mele rezultă cu
cietăţii pentru încura consecvenţă naturală
jarea agriculturii, sau teza fundamentală, pe
Ia cursuri de contabi care doresc să o emit
litate sau chiar pe 3 pentru năzuinţele Sa
ani la şcoala de agri şilor noştri din Ardeal
cultură. In timpul cel privitor la cultura
mai recent ne ocupăm populară. Dacă trec
şi cu gândul de a În acuma in regiunea cul
fiinţa o şcoală popu turei populare, pot
lară superioară, care spune chiar în contra
a avut Io Apus un suc- Alaiul fetelor în port de ţară dicţie cu fundamen-
ces atât de mare. mai cu seamă in Danemarca, Germania şi telc lucrărilor culturei poporale in Statele Apusului, că noi
Elveţia. De probă am crciat o astfel de şcoală cu cursuri se n avem ncvoc de acel aparat complicat şi adânc, de care au
mestriale pentru hâeţi şi pentru fete sperând intr'un succes ci acolo trebuinţă ca să poată ajunge la inima poporului. Noi
bun cu privire la cultura morală si omenească in general. In ne adăpăm încă zilnic dintr o cultură populară naturală, din-
general putem zice că educaţia in şcolile poporale şi-a ajuas tro naţiune nestricată, aşadar nu suntem siliţi să ne folosim
scopul ei. Statistica a de un sistem învăţat al
dovedit că la noi in culturei populare, de
tre Saşi nu există mai care au eventual cei de
nici un analfabet. O dinafară nevoie.
parte dintre băieţii ţă Noi avem bucuria
rani trec la meserii, ca şi poporul român, a
iar altă parte cerce proceda Ia dcsvolta-
tează universitatea. rea organică pe baza
Lăsând deoparte celor existente. Ţăra
ambele forme princi nul nostru are o cul
pale intelectuale şi tură omenească bună
sufleteşti, adică şcoala si un tact de inimă
şi biserica, viaţa popo foarte fin. care il a-
rală curge atât in oraş pârâ de scmicultura
cât şi la sate în albia atât de periculoasă a
societăţilor foarte des- proletariatului din o
vokate. In oraşe se rasele mari. Ceeact
simt natural mai pu mai putem adăuga, pc *
ţin tradiţiile unei con lângă ce sa dat dc
venţii legale a obiceiu către viaţă şi dc către
Alaiul fetelor in port de oray
rilor şi uzurilor. în şcoală, e atâta, ca
schimb avem insă aci centrele vieţii organizatoare răspunderea să introducem in mod precaut poporul nostru in cursul cul
de conducere, care presupune o disciplină individual stăpânită. turei timpului actual. întrucât acest bun de cultură cores
Reuniunile se extind asupra vieţii sociale şi artistice care se punde necesităţilor noastre. Aşadar nu vom lua. fără să ale
pronunţă in reuniuni muzicale şi de cântece, iar pe terenul so gem. ceeace ne dă oraşul mare referitor la literatură, cine
cial in reuniunile femeilor şi alte organizaţii de ajutorare, pe matograf. teatru şi muzică, ci vom alege, păstrând Intre a-
terenul literar şi sportiv. Aşa cum se găsesc in lumea întreagă, ceste lucruri o distanţă spaţială şi temporară, ce ne p«*re că
atât o lipsă cât şi o virtute a poporului german, le găsim a- ar avea o valoare, că e moral şi durabil, ce e apt să întreacă